Fragmentele unui asteroid care a explodat deasupra Germaniei pe 21 ianuarie si au fost recuperate cinci zile mai tarziu au fost confirmate ca fiind un tip rar de roca spatiala care ar putea ajuta la clarificarea originilor Pamantului, scrie g4media.ro.
Dupa cum a relatat initial Space.com pe 1 februarie, oamenii de stiinta au suspectat ca aspectul ciudat al fragmentelor de meteorit provenite de la asteroidul parinte 2024 BX1 indica faptul ca acestea fac parte dintr-un grup rar numit aubiti. Aceste suspiciuni au fost acum confirmate.
Peter Jenniskens, astronom meteorolog la Institutul SETI, a facut parte din echipa care a gasit mai multi dintre meteoriti. El a declarat pentru Space.com ca, inainte de acest lucru, doar 11 exemple de caderi de meteoriti aubriti fusesera gasite pe Pamant. Mostrele incredibil de rare fac parte dintr-o familie despre care se crede ca reprezinta doar 1% din meteoritii cunoscuti.
Meteoritii aubriti din 2024 BX1 difera de alti meteoriti deoarece au o crusta de sticla translucida, mai degraba decat o crusta groasa de sticla neagra, si au un aspect de granit gri. Acest lucru a facut ca initial sa fie dificil de diferentiat de rocile terestre standard.
Dar Jenniskens si colaboratorii de la Museum fur Naturkunde din Berlin au efectuat primele examinari ale unuia dintre aceste bucati de meteorit cu o microsonda cu fascicul de electroni, determinand ca acestea au mineralogia si compozitia chimica tipica rocilor de tip aubrit.
„Ceea ce este interesant in legatura cu aceasta cadere este ca avem o orbita foarte frumoasa a acesteia si, astfel, forma orbitei in sine contine indicii cu privire la locul unde a fost regiunea sursa a acestor meteoriti”, a declarat Jenniskens. „Ei au venit probabil din partea interioara a centurii de asteroizi dintre Marte si Jupiter. Acesta este un loc in care probabil exista o multime de resturi, o coliziune care a creat o multime de bucati mai mici, o familie de asteroizi.”
Asteroizii din centura principala, precum 2024 BX1, s-au format cam in acelasi timp cu planetele sistemului solar, in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, din materialul din jurul Soarelui nou-nascut care nu a fost consumat de formarea planetelor.
Asta inseamna ca, deoarece nu sunt afectati de procesele geologice, ei ofera oamenilor de stiinta o privire asupra elementelor constitutive ale planetelor, in special ale lumilor stancoase din interiorul sistemului solar: Mercur, Venus, Marte si, bineinteles, Pamantul.
Jenniskens a adaugat ca, in calitate de aubriti, acesti meteoriti au proprietati foarte asemanatoare cu cele ale Pamantului, cum ar fi proportia de apa si raportul dintre alte substante chimice. Acest lucru inseamna ca studierea acestor mostre ofera posibilitatea de a investiga tipul de material care ar fi intrat in formarea planetei noastre in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.
„Este foarte tare. Avem material proaspat la care sa ne uitam si care ar fi putut fi elementele constitutive din care s-a format Pamantul. Si, prin urmare, acesta este farmecul acestui meteorit special”, a adaugat Jenniskens.
Studierea ramasitelor asteroidului 2024 BX1 ar putea fi importanta nu doar pentru a intelege trecutul Pamantului, ci si pentru a proteja viitorul omenirii.
Asteroidul 2024 BX1 a fost reperat pentru prima data de astronomul Krisztian Sarneczky la Observatorul Konkoly din Ungaria. Acesta a fost apoi urmarit de catre sistemul Near-Earth Asteroid Scout al NASA si de catre sistemele de evaluare a riscului de impact ale Agentiei Spatiale Europene, care au prezis ca va lovi intr-adevar Pamantul.
Micul asteroid, care nu avea o latime mai mare de 1 metru si ar putea fi una dintre cele mai mici roci spatiale detectate vreodata inainte de a lovi Pamantul, a erupt in atmosfera deasupra orasului Munchen, Germania, creand o minge de foc stralucitoare vazuta in toata Europa.
Aceasta explozie ar putea ajuta oamenii de stiinta sa inteleaga mai bine loviturile de asteroizi, potrivit lui Jenniskens. Rocile spatiale care erup astfel deasupra Pamantului sunt, de obicei, mult mai mari, cum ar fi meteoritul Chelyabinsk, cu o latime de 18 metri, care a explodat deasupra regiunii sudice Ural din Rusia la 15 februarie 2013.
„Aici avem sansa de a vedea cum se comporta un asteroid mic atunci cand intra in atmosfera Pamantului”, a declarat Jenniskens. „Putem vedea cum s-a fragmentat intr-un mod foarte interesant, care merita mult mai mult studiu. Asta, apoi poate fi capabil sa ghideze previziunile cu privire la altitudinea la care un obiect mai mare se poate fragmenta deasupra Pamantului”.
Omul de stiinta de la SETI adauga ca acest lucru ne-ar putea ajuta sa ne pregatim pentru lovituri de asteroizi mai mici, ajutandu-ne sa prevedem unde pe Pamant vor cadea resturile lor dupa ce au explodat.
Aceste descoperiri referitoare la anumiti meteoriti aubriti au fost prezentate acum Comisiei Internationale de Nomenclatura a Societatii de Meteoritica pe 2 februarie 2024, pentru examinare si confirmare.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.