Procesul de iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 se vor derula în timpul presedintiei române, informeaza News.ro.

Cu acest prilej, România îsi propune sa promoveze pe parcursul mandatului sau o viziune pragmatica, axata pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Actionând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comuna europeana”, Presedintia României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de solutii care sa reflecte deopotriva interesele statelor membre si viziunea institutiilor europene, raspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite si puternice, precizeaza MAE.

Prioritatile Presedintiei României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de actiune: (1) Europa convergentei: crestere, coeziune, competitivitate, conectivitate; (2) Europa sigurantei; (3) Europa, actor global; (4) Europa valorilor comune.

În calitate de Presedintie, România va conduce lucrarile Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu impartialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeana pe durata celor sase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, functionarea Pietei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate interna a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migratiei si consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.

Calendarul Presedintiei României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un numar important de reuniuni si evenimente de nivel sau cu componenta predominant tehnica, oficiale sau informale. Alaturi de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida actiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agrearii viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel national vor oferi oportunitatea evidentierii avantajelor comparative ale României si a promovarii viziunii nationale asupra evolutiei anumitor politici europene.

Primul eveniment al Presedintiei române este vizita presedintelui CE, Jean Claude Juncker, si a Colegiului comisarilor în 10-11 ianuarie la Bucuresti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea ministrilor Apararii din statele membre.

Inaugurarea presedintiei române va fi marcata, la 10 ianuarie, si de un concert la Ateneul Român. Programul artistic va fi asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formata din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artisti români de recunoastere internationala, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban si Corul Filarmonicii „George Enescu“. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.

Pornind de la cei patru piloni, Presedintia României la Consiliul UE va urmari asigurarea convergentei în plan economic si social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertati fundamentale ale pietei interne, promovarea egalitatii de gen si sprijinirea politicii de coeziune si a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidentia importanta politicii de extindere si a actiunii Uniunii în vecinatate, cu un impact pozitiv în ecuatia regionala. Nu în ultimul rând, Presedintia României la Consiliul UE va actiona pentru protejarea alegerilor democratice si libere pentru Parlamentul European împotriva interferentelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spatiului euroatlantic vizând România si Uniunea Europeana, mai precizeaza MAE.

Pe parcursul celor sase luni de mandat, România va urmari prin actiunile sale consolidarea coeziunii si unitatii europene, ca premise ale avansarii unui proiect european viabil.

Exercitarea de catre România a presedintiei rotative a Uniunii Europene are loc într-un context politic intern complicat si a unor relatii tensionate cu Bruxelles-ul.

De altfel, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în urma cu câteva zile, ca România este bine pregatita din punct de vedere tehnic, dar ”nu a înteles sarcina” asigurarii Presedintiei Consiliului UE. România este “bine pregatita din punct de vedere tehnic” pentru presedintia de sase luni, a spus Juncker pentru “Welt am Sonntag”. Presedintele Comisiei Europene a declarat totusi ca guvernul de la Bucuresti nu a înteles înca pe deplin “ce înseamna sa prezidezi tarile UE”.

Declaratia a fost criticata vehement de lideri si europarlamentari PSD.

Pe de alta parte, premierul premierul Viorica Dancila a declarat, într-un interviu difuzat duminica seara de Antena 3, ca vrea sa mearga în locul presedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European în perioada presedintiei României la UE, ea reprosându-i presedintelui si faptul ca a preluat stafeta presedintiei rotative de la cancelarul austriac Sebastian Kurz. Dancila a spus ca, daca Iohannis nu îi cedeaza locul la Consiliul European, va trebui sa ia masuri, fara a da detalii.

În plus premierul si PSD îl acuza pe presedintele Iohannis ca blocheaza activitatea Guvernului prin faptul ca înca nu a semnat numirea noilor ministri ai Transporturilor si Dezvoltarii Regionale.

Cum se reflecta evenimentul în presa internationala

Guvernul României se pregateste sa îsi asume un rol de conducere în Uniunea Europeana într-un moment în care se afla în „coliziune” cu organizatia, scria New York Times pe 31 decembrie, într-o analiza dedicata preluarea presedintiei Consiliului UE de catre România.
Presedintia Consiliului European al UE presupune organizarea si coordonarea întrevederilor, stabilirea agendei si încurajarea dialogului dintre state. În aceste conditii, pentru o tara precum România – una dintre cele mai noi membre ale UE – preluarea presedintiei are o valoare importanta, atât din punct de vedere simbolic, cât si practic, potrivit prestigioasei publicatii.

România va prelua pentru prima data aceste atributii, desi Guvernul de la Bucuresti a atras critici dure de la Bruxelles din cauza modificarilor care vizeaza sistemul de justitie. La rândul lor, oficialii de top ai tarii iau partea Guvernului, folosind „un limbaj eurosceptic.”

La rândul sau, The Guardian a dedicat în ultima zi a anului o analiza preluarii presedintiei rotative a Consiliului UE de catre România, notând ca Guvernul tarii a fost acuzat ca încearca se distanteze de principiile si reformele democratice, scrie The Guardian.

Preluarea presedintiei joaca un rol important pentru o tara care are prilejul sa „se vânda” vecinilor. Chiar si asa, pe fondul tensiunilor din tara legate de reformele din Justitie, la Bruxelles a avut loc inclusiv o discutie care avansa ipoteza ca România sa nu mai preia presedintia, ci sa o faca mai degraba Finlanda, noteaza publicatia, într-o analiza dedicata statului de drept si democratiei din România.

„Comisia Europeana a avertizat Guvernul în noiembrie ca este în pericol sa se distanteze de progresele pe care tara le-a înregistrat de la aderarea în Uniunea Europeana, în 2007. La rândul sau, Parlamentul European a aprobat o rezolutie în care si-a exprimat „îngrijorarea profunda” privind legislatia care are potentialul de a slabi statul de drept. Parlamentarii europeni au condamnat si „interventia violenta si disproportionata” a jandarmeriei la protestele din August, când politia a folosit tunuri cu apa si gaze lacrimogene împotriva protestatarilor anticoruptie”, preciza prestigioasa publicatie.

Articolul mentioneaza modificarea legislatiei privind amnistia, care ar avea ca scop „sa protejeze politicieni anchetati pentru fapte de coruptie, precum Liviu Dragnea – perceput ca fiind cel mai puternic om din Romania .”