Președintele României, Nicușor Dan a declarat după discuțiile online din cadrul Coaliției de Voință că „este necesară exercitarea în continuare a presiunii asupra Rusiei”, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni. Președintele român consideră că „oprirea atacurilor asupra civililor și asupra infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a arăta că este cu adevărat angajată într-un proces real de pace”, scrie Deutsche Welle.
Trupele ruse au lansat în primele 24 de ore după întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump din Alaska (vineri, 15 august) peste 500 de atacuri aeriene și cu drone în regiunea Zaporojie. În același timp, 11 oameni au murit și 130 au fost răniți vineri la o fabrică de muniții din regiunea rusă Riazan. Cu toate că ucrainenii recurg adesea la astfel de atacuri, autoritățile ruse au pus accidentul pe seama nerespectării standardelor de siguranță.
Propunerea lui Putin și poziția lui Trump
Președintele american Donald Trump susține propunerea pe care i-a făcut-o omologul său rus Vladimir Putin la întâlnirea din Alaska, potrivit AFP, care citează surse din apropierea negocierilor. Ar fi vorba despre preluarea controlului deplin asupra Donbasului ucrainean de către Rusia și înghețarea liniei frontului din celelalte regiuni ucrainene pe care armata rusă le controlează parțial. Pe scurt, Putin ar vrea ca Ucraina să abandoneze Donbasul, adică spațiul care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk și, conform surselor AFP, „Trump înclină să susțină această propunere”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică la Bruxelles că Ucraina nu poate renunța la teritorii, că „este imposibil conform constituției ucrainene” și că oricum Rusia nu a reușit să cucerească regiunea Donețk timp de 12 ani, din 2014 încoace. Liderul de la Kiev a adăugat, totuși, că „negocierile ar putea începe de la punctul în care se află acum linia de front. Linia de contact este cea mai bună linie pentru discuții”.
Alaska: Trump și Putin au decis să continue discuțiile
Garanțiile de securitate și memoria Memorandumului de la Budapesta
Despre garanțiile de securitate pe care Bucureștiul le sprijină întru totul, Volodimir Zelenski a spus că este important și ca SUA să fie alături de Europa: „Avem nevoie ca securitatea să funcționeze în practică, la fel ca Articolul 5 din NATO”, conform principiului toți pentru unu.
Președinta Comisiei Europene consideră că această dorință a liderului ucrainean a fost deja îmbrățișată de americani, așa că „salută dorinţa preşedintelui Trump de a oferi garanţii de securitate Ucrainei similare articolului 5”.
Ucraina are însă experiența dramatică a Memorandumului de la Budapesta, semnat pe 5 decembrie 1994, când Statele Unite, Marea Britanie și Rusia dădeau garanții de securitate Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului, în schimbul renunțării acestora la armele nucleare moștenite din perioada sovietică. În 2014, când Rusia a anexat Crimeea și o parte din estul Donbasului, nici Washingtonul, nici Londra nu au sărit să ajute Kievul și să scoată Rusia de pe teritoriul ucrainean.
Rolul Europei și poziția României
După negocieri încrucișate, liderii marilor puteri europene au hotărât să nu-l lase pe Volodimir Zelenski singur la Washington. Vor fi acolo președintele francez Emmanuel Macron, care a spus că Vladimir Putin „nu vrea pace", ci „capitularea Ucrainei”, alături de premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, șefa guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, olandezul Mark Rutte.
Nu e clar dacă această delegație va fi primită odată cu Zelenski sau separat. Numărul și importanța celor care s-au aliniat în spatele președintelui ucrainean pot schimba, la o adică, o eventuală ecuație în care americanii ar fi interesați să susțină mai mult agresorul decât victima.
Liderii român și polonez nu s-au oferit să meargă la Washington. Dacă din partea Varșoviei pare o surpriză, din partea Bucureștiului e o normalitate. Liderii români au fost bine orientați după invazia rusă din Ucraina, dar nu au avut niciodată entuziasmul polonezilor.
Președintele Nicușor Dan a ținut să sublinieze duminică, după întâlnirea online a Coaliției de Voință, că România vrea să contribuie la garanțiile de securitate necesare Ucrainei, fiindcă „istoria ne-a arătat că Rusia nu își respectă propriile angajamente”. Șeful statului a mai explicat că o astfel de contribuție „înseamnă o investiție directă în propria noastră securitate”.
Linia pro-ucraineană nu a avut întotdeauna și o substanță anti-rusească în România, unde pe dedesubt o serie de afaceri rusești continuă să aibă succes și unde serviciile secrete încă nu au prezentat rapoarte serioase cu privire la amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, așa cum sugerau textele lor trimise la Cotroceni înainte de anularea scrutinului.