Guvernul Rusiei discută diferite modalități de a sprijini Căile Ferate Ruse, cea mai mare societate comercială din țară raportat la numărul de angajați, după ce datoriile sale au ajuns la un nivel fără precedent de 4 trilioane de ruble (50,8 miliarde de dolari), au declarat pentru Reuters două persoane familiarizate cu situația, scrie hotnews.ro.
Căile Ferate Ruse, o companie de stat care angajează aproximativ 700.000 de oameni, au suferit o scădere a veniturilor pe fondul încetinirii accentuate a economiei de război a Rusiei, în timp ce costurile pentru rostogolirea datoriilor au crescut vertiginos din cauza de cele mai ridicate rate a dobânzilor de referință implementată de Banca Centrală de la Moscova în ultimele două decenii.
Potrivit celor două persoane care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza naturii delicate a subiectului, guvernul condus de premierul Mihail Mișustin a discutat modalități de a ajuta compania feroviară să-și gestioneze datoria, în mare parte datorată băncilor de stat.
Aceste modalități includ majorarea tarifelor pentru transportul de marfă, creșterea subvențiilor, reducerea impozitelor sau chiar utilizarea banilor din Fondul Național de Avere. Majorarea tarifelor pentru transportul feroviar de marfă ar afecta exportatorii ruși de mărfuri vrac precum cărbune, metale, produse petroliere, cereale și substanțe chimice, care și ei suferă din cauza încetinirii economice și a dobânzilor ridicate.
Oficiali ruși s-au întâlnit pentru a discuta situația la sfârșitul lunii noiembrie și plănuiesc o nouă întâlnire în decembrie, a spus una dintre sursele Reuters. Căile Ferate Ruse și guvernul rus nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Unele idei care nu au fost încă discutate la nivel guvernamental includ plafonarea la 9% a ratelor dobânzilor plătite de Căile Ferate Ruse sau convertirea datoriilor în participații, oferind practic băncilor de stat o cotă din companie.
Propunere de conversie a datoriilor Căilor Ferate Ruse în acțiuni
Una dintre surse a spus că o propunere vizează convertirea a 400 de miliarde de ruble din datoria Căilor Ferate Ruse în acțiuni. Această măsură ar economisi 64 de miliarde de ruble plătite ca dobânzi într-o perioadă de trei ani.
Sursele Reuters au descris aceste măsuri ca pe o încercare „de a salva” Căile Ferate Ruse, care operează a treia cea mai lungă rețea feroviară din lume, după cele din Statele Unite și China.
Una dintre surse a precizat că deocamdată nu este clar care va fi decizia finală a guvernului, deoarece existau opinii divergente între reprezentanții ministerelor de finanțe, economie, transporturi și comerț.
Pentru anul 2024, Căile Ferate Ruse au raportat venituri de 3,3 trilioane de ruble și cheltuieli de 2,8 trilioane de ruble.
În raportul financiar pentru primele șase luni ale lui 2025, compania a raportat o datorie netă de 3,3 trilioane de ruble la 30 iunie, incluzând 1,8 trilioane de ruble datorie pe termen scurt. Nu este clar de ce datoria a crescut cu aproximativ 0,7 trilioane de ruble în doar jumătate de an.
Compania gestionează un sistem feroviar ce se întinde de la Pacific la Marea Neagră
Căile Ferate Ruse, care transportă pasageri, petrol și mărfuri de-a lungul celui mai mare stat din lume, de la Pacific până la Marea Neagră și Marea Baltică, au fost mult timp considerate un indicator al sănătății economiei ruse.
Reuters notează că dificultățile companiei reflectă provocarea cu care se confruntă economia de război dominată de întreprinderi de stat: companii „prea mari pentru a da faliment”, îndatorate la băncile de stat, ceea ce în ultimă instanță lasă statul să suporte consecințele, tocmai într-un moment în care Rusia cheltuiește sume record pentru armată, în contextul în care războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an.
În primele două mandate ale lui Vladimir Putin ca președinte, din 2000 până în 2008, economia Rusiei a crescut de la mai puțin de 200 de miliarde de dolari în 1999 la 1,7 trilioane de dolari. Acum însă, Produsul Intern Brut nominal al Rusiei, de 2,2 trilioane de dolari, este aproximativ același ca în 2013, anul de dinaintea anexării ilegale a Crimeei, iar economia este pe cale să încetinească puternic în acest an.
Guvernul lui Mișustin prognozează o încetinire a creșterii PIB-ului la 1,0%, față de 4,3% în 2024 și 4,1% în 2023, deși Fondul Monetar Internațional și-a redus prognoza pentru 2025 la de la 0,9% la 0,6%.
Putin afirmă că economia a funcționat mult mai bine decât se aștepta oricine sub povara miilor de sancțiuni occidentale și că, spre deosebire de statele occidentale, Rusia este în mare parte lipsită de datorii. Chiar și el a recunoscut însă unele probleme legate de investiții și durerea provocată de dobânzile ridicate.