China și Rusia au ajuns la un „consens larg” asupra unei serii de probleme în timpul vizitei ministrului chinez de externe la Moscova săptămâna aceasta, pe fondul unui val de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina și în timp ce Beijingul caută să mobilizeze sprijin într-o dispută cu Japonia, transmite miercuri agenția Reuters, scrie hotnews.ro.
Beijingul și Moscova trebuie „să continue să se coordoneze și să coopereze, pentru a supune cu hotărâre acțiunile provocatoare ale forțelor japoneze de extremă dreapta, care subminează pacea și stabilitatea regională, precum și tentativele de remilitarizare”, i-a spus marți Wang Yi omologului său rus Serghei Lavrov, potrivit unei declarații a Ministerului chinez de Externe publicat miercuri.
Comentariile vin în contextul celei mai grave crize diplomatice dintre Beijing și Tokyo din ultimii ani, după ce prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat luna trecută că un atac chinez ipotetic asupra Taiwanului ar putea declanșa un răspuns militar din partea țării sale.
Takaichi, care a devenit recent prima femeie aleasă în funcția de premier al Japoniei, este considerată o ultraconservatoare, dar nu un politician de extrema dreaptă.
China a reacționat furios la acest comentariu al său și, în pofida tentativelor de reducere a tensiunilor întreprinse de guvernul de la Tokyo, MAE japonez și-a avertizat cetățenii aflați în China să ia măsuri suplimentare pentru siguranța lor. China în schimb și-a sfătuit cetățenii să nu se deplaseze în Japonia și a impus restricții la import pentru produse japoneze populare.
Întâlniri la nivel înalt între China și Rusia
Într-o întâlnire separată, Wang și secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, „au realizat o aliniere strategică pe probleme care implică Japonia și au ajuns la un nivel ridicat de consens”, a mai notat declarația Ministerului chinez de Externe.
Relațiile dintre Japonia și Rusia s-au destrămat la rândul lor în ultimii ani, după ce țara insulară s-a aliniat în mare parte sancțiunilor impuse de Occident împotriva Moscovei din cauza invaziei din Ucraina.
În plus, tensiunile istorice dintre Moscova și Tokyo au ieșit din nou la suprafață în condițiile în care Uniunea Sovietică nu au semnat niciodată un tratat de pace după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și nu au ajuns la un acord nici după căderea Cortinei de Fier în Europa.
În centrul disputei se află Insulele Kurile, un arhipelag ocupat de URSS în timpul invaziei sale din ultimele zile ale conflictului, în pofida unui acord de neagresiune militară semnat între cele două țări în 1941.
Rusia și-a intensificat retorica belicoasă la adresa Japoniei
Japonia a renunțat în 1951 la suveranitatea asupra unora dintre insule ca parte a Tratatului de la San Francisco însă afirmă că acesta nu a vizat niciodată insulele Etorofu, Kunashiri, Shikotan și Habomai aflate în sudul arhipelagului.
Când a candidat pentru un nou mandat de președinte anul trecut, Vladimir Putin a declarat că va vizita cu siguranță „la un moment dat” Insulele Kurile și că pe acestea ar trebui dezvoltat turismul.
Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev a avut în ianuarie anul trecut o ieșire violentă împotriva guvernului precedent de la Tokyo, afirmând că mai mulți oficiali, inclusiv premierul de atunci Fumio Kishida, ar trebui să își facă seppuku dacă sunt „triști” în privința Insulelor Kurile.
Mai recent, fostul președinte al Consiliului de Securitate de la Moscova, Dmitri Patrușev, a cerut Japoniei să înceteze ceea ce el a descris drept urmărirea unei politici de militarizare îndreptate împotriva Rusiei și Chinei.
Fost ofițer KGB și consilier apropiat al lui Putin, care a conceput strategia de securitate națională a Kremlinului, Patrușev a spus într-un interviu publicat în septembrie, fără a furniza dovezi, că NATO intenționează să utilizeze flota japoneză pentru a desfășura operațiuni de luptă în diverse regiuni ale lumii.
„Am vrea să credem că bunul-simț va prevala în rândul elitelor japoneze și că acestea vor înceta să urmeze o politică sinucigașă de militarizare și de agitat de arme împotriva a două dintre cele mai puternice state vecine – Rusia și China”, a declarat el pentru publicația rusă Argumenty i Fakty.
„Dar atât timp cât acest lucru continuă, cu siguranță nu putem sta deoparte fără a reacționa”, a subliniat el.