În plină negociere a unui acord de pace în Ucraina, Vladimir Putin aruncă în aer întreg procesul și maximizează solicitările pe care le are. Dictatorul rus anunță că Rusia va „elibera” Donbasul și, pentru prima dată de la începutul războiului, anunță că vrea să cucerească și ceea ce rușii numesc „Novorosia”. Digi24.ro explică ce înseamnă acest lucru.
„Rusia va elibera Donbas și Novorosia fie prin mijloace militare, fie prin alte mijloace”.
Acest lucru l-a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, într-un interviu acordat canalului de televiziune India Today, înaintea vizitei oficiale în India.
„Totul se reduce la asta. Fie vom elibera aceste teritorii prin forță armată, fie trupele ucrainene vor părăsi aceste teritorii și vor înceta luptele acolo”, a subliniat Putin.
Declarația lui Putin schimbă radical perspectiva pe care o aveam asupra conflictului din Ucraina. Rușii, prin conducătorii lor, au avut ca deziderat istoric ajungerea la gurile Dunării, încă de fondarea Rusiei Imperiale. Cea care a stabilit oficial acest obiectiv este Ecaterina a II-a, cunoscută drept Ecaterina cea Mare. Ea este, de altfel, cea care a fondat orașul Odesa în forma în care-l cunoaștem astăzi.
Rușii au considerat mereu că aceste teritorii le aparțin, chiar dacă istoria contrazice linia de comunicare a Kremlinului. Această denumire a fost utilizată până la începutul secolului XX şi provine de la gubernia Novorossia ce a existat în anii 1764-1775, pe timpul ţarinei Ecaterina a II-a, şi în perioada 1796-1802, pe vremea lui Pavel I. Era vorba de teritoriile din nordul Mării Negre, care au intrat în posesia Imperiului Rus în rezultatul războaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea. Ajungerea Rusiei la gurile Dunării înseamnă, implicit, că România va avea graniță directă cu Federația Rusă.
După declanșarea invaziei pe scară largă, mai multe voci ale Kremlinului au susținut crearea așa numitei Novorosii. Odesa, dincolo de importanța istorică, este un centru economic vital pentru ucraineni. Este cel de-al treilea oraș ca dimensiune a Ucrainei și cel mai important port al țării. Orașul și-a demonstrat rolul vital pentru economia ucraineană încă din primele zile ale războiului. Odesa a devenit principala poartă de export a Kievului, pe acolo fiind trimis către export grâul și alte cereale cultivate de către agricultorii ucraineni.
„Începând cu mijlocul secolului al XX-lea, această regiune este definită ca litoralul de nord al Mării Negre sau Ucraina de Sud. În zilele noastre este utilizată noţiunea de Ucraina de Sud-Est. Acum termenul de Novorossia este folosit de adepţii federalizării Ucrainei. Chiar preşedintele Rusiei Vladimir Putin a numit Sud-Estul Ucrainei Novorossia“.
Istoria recentă
În 2014 a început capitolul negru al Ucrainei post-sovietice. În România s-a vorbit mult despre anexarea Crimeii și crearea republicilor secesioniste Lugansk și Donețk. Totuși, dincolo de aceste evenimente, a mai fost unul important. Separatiștii pro-ruși de la granița României au încercat să creeze un „stat” și în regiunea Odesa. Atunci un grup de protestatari care au încercat să intre în sediul administrației regionale a fost oprit prin folosirea forței. Drapelul Rusiei, care fusese arborat pe clădire, a fost îndepărtat.
Fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, atrăgea atenţia, într-o emisiune la Digi24, că planul lui Vladimir Putin ar fi să izoleze Ucraina, tăindu-i accesul la Marea Neagră și la gurile Dunării prin crearea unui teritoriu pro-rus Crimeea-Odesa-Mikolaev-Transnistria. Adică să ajungă la granița României. Planul lui Putin cade fără Odesa și fără Mikolaev, a punctat Mircea Druc.
El a precizat că acest plan se leagă la Transnistria, de formarea unui nou stat la Marea Neagră - care s-ar numi ori Malorusia, ori Novorusia, care n-ar fi în componența Rusiei, dar controlat totalmente de Rusia - și la desprinderea sau împingerea Ucrainei de la Marea Neagră și de la gurile Dunării.
Ambițiile armatei ruse
Câteva imagini difuzate pe 30 august de Ministerul rus al Apărării au stârnit ample discuţii şi îngrijorări pe plan internațional. În timp ce susținea un discurs despre campania militară de primăvară-vară, în spatele șefului Statului Major General, Valeri Gherasimov, a fost surprinsă o hartă ce sugerează posibile ambiții teritoriale ale Moscovei.
Astfel, pe lângă regiunile deja revendicate oficial - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie - harta includea și Odesa și Harkov, teritorii aflate sub control ucrainean, ceea ce ar indica intenția Rusiei de a-și extinde influența până la granițele României. Deși Rusia controlează doar aproximativ 4% din regiunea Harkov, iar Odesa rămâne complet sub administrația ucraineană, cucerirea acestor zone ar oferi Kremlinului un avantaj strategic major: acces deplin la coasta Mării Negre, controlul unor noduri de transport vitale și a unor centre industriale esențiale.
Mai mult, ar aduce Rusia până la Gurile Dunării și la frontiera directă cu România.
Diplomația română: „Trebuie să fim pregătiți”
Diplomația română a luat în calcul mereu acest scenariu nefast. Mai mult, într-un interviu pentru Digi24, fostul ministru de Externe Luminița Odobescu a arătat ce ar însemna acest lucru pentru țara noastră.
Odobescu explica, într-un dialog cu Cristina Cileacu: „Ar însemna să avem efectiv Rusia la graniță sau navele rusești patrulând, nu știu, pe Dunăre, ca să zic așa. Deci nu cred că ne dorim acest lucru și să nu uităm pentru ce luptă Ucraina până la urmă. „Nu ei au început acest război. Deci am fost de câteva ori la Kiev, am văzut ororile, deci oamenii mor nevinovați, sunt atacuri asupra civililor, sunt atacuri asupra locuințelor, asupra infrastructurii civile, asupra spitalelor. De ce a început acest război? Ce face Ucraina acum? Își apără suveranitatea, își apără oamenii, își apără teritoriul.
Deci, cred că este extrem de simplu să înțelegem acest lucru. Este uman în primul rând. Şi e foarte important să continuăm să-i ajutăm. Altfel, riscurile sunt majore pentru noi și nu știm ce se va întâmpla în următorii ani. Rusia vorbește foarte mult de sfere de influență, deci atunci când vorbește de sferă de influență, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei. Și noi întotdeauna, statele din flancul estic, ca să spun așa, am spus întotdeauna partenerilor noștri să avem grijă. Și, din păcate, am avut dreptate. Din păcate, sunt parteneri în continuare vulnerabili, cum este Republica Moldova. Am văzut cu toții acțiunile de destabilizare pentru că Moldova, curajos, a ales o altă cale.
La fel de curajos, Republica Moldova lua măsuri pentru a reduce dependența de Rusia și mă refer aici și cu cu sprijinul nostru, cu sprijinul partenerilor europeni și mă refer aici la sectorul energetic. Dar trebuie să ne gândim întotdeauna în perspectivă și să fim pregătiți. Încă o dată, subliniez, e foarte important pentru cetățenii noștri să înțeleagă, mai ales acum, când sărbătorim în acest an 20 de ani de apartenență la NATO și ne pregătim, de asemenea, pentru un summit aniversar de 75 de ani, că avem garanții solide de securitate, dar, pe de altă parte, împreună cu ceilalți parteneri europeni trebuie să fim pregătiți.”