Bruno Kahl, 62 de ani, șef al Serviciului Federal german de Informații (BND), a avertizat că Vladimir Putin plănuiește un atac asupra NATO. El a afirmat, în podcastul „Table.Today”, de la Bild, că „există dovezi clare” ale intențiilor agresive ale Moscovei, sugerând că Ucraina este doar un pas în drumul spre Vest.
Citeşte întreaga ştire: Rusia vrea să testeze Articolul 5 cu un atac asupra NATO: „Avem dovezi. Vladimir Putin pregătește «omuleții verzi»!, scrie libertatea.ro.

„Suntem foarte siguri” 

Bruno Kahl a lansat un avertisment îngrijorător privind planurile Rusiei de a ataca teritoriul NATO. Oficialul Kahl a declarat că există dovezi clare ale intențiilor agresive ale Moscovei. 

„Suntem foarte siguri și avem dovezi că Ucraina este doar un pas în drumul spre Vest”, a afirmat șeful spionajului german. 

Șeful BND a explicat că obiectivul conducerii ruse este de a-și extinde sfera de influență spre vest.

Potrivit lui Kahl, Moscova dorește „să arunce NATO înapoi la starea de la sfârșitul anilor 90” și „să scoată America din Europa”.

Înainte de 1999, NATO era formată din 16 state (inclusiv Germania, Statele Unite și Turcia). În martie 1999, a început expansiunea spre est: Polonia, Republica Cehă și Ungaria s-au alăturat alianței. Statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania) sunt membre din 2004. Acestea sunt identificate în mod repetat ca potențiale ținte pentru atacuri rusești.

„Omuleții verzi”, către Estonia 

Kahl a avertizat că Rusia ar putea testa coeziunea NATO prin acțiuni limitate, cum ar fi trimiterea de „omuleți verzi” în Estonia sub pretextul protejării minorităților ruse. 

„Acesta este testul care va fi pus în aplicare”, spune Kahl. În 2014, Putin a desfășurat trupe rusești fără însemne („omuleți verzi”) în Crimeea pentru a ocupa peninsula ucraineană. 

Termenul de „omuleți verzi” se mai referă la soldați în uniforme verzi nemarcate, care au apărut în timpul crizei din Ucraina, din 2014. Termenul a fost folosit pentru prima dată în timpul Anexării Crimeei de către Federația Rusă, când acești soldați au ocupat și au blocat Aeroportul Internațional și parlamentul din Simferopol și majoritatea bazelor militare din Crimeea.

Aceasta ar fi o provocare directă la adresa Articolului 5 al Tratatului NATO. 

Articolul 5 prevede că dacă o țară NATO este atacată, celelalte state membre o vor sprijini, cu arme, dacă este necesar. Această promisiune protejează fiecare membru. 

Și, potrivit șefului BND, exact asta vrea să pună la încercare liderul rus Vladimir Putin. Președintele SUA, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va părăsi NATO și i-a acuzat pe membrii europeni că nu fac suficient pentru apărare.

„Descurajarea este calea cea mai pașnică de a preveni războiul”

În fața acestor amenințări, Kahl a subliniat importanța descurajării: „Descurajarea este calea cea mai pașnică de a preveni războiul”. 

El consideră că negocierile cu Rusia nu sunt o opțiune viabilă în prezent.

Nu există nici cel mai mic indiciu că Putin și-a schimbat gândirea sau modul agresiv de a dori să încheie această problemă. 

Aliaţii, creştere cu 400% a capacităților aeriene şi antirachetă

Ieri, secretarul general al NATO Mark Rutte a îndemnat din nou aliaţii să-și crească masiv cheltuielile pentru apărare şi să producă mai multe arme, avertizând că liderul de la Kremlin Vladimir Putin ar putea ataca alianța de apărare până în 2030. 

„Rusia ar putea fi gata să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de cinci ani. Să nu ne amăgim, suntem cu toţii pe flancul estic acum.”

Avertismentul lui Rutte vine înaintea summitului anual al NATO, programat pe 24-25 iunie la Haga, Olanda. Acest summit va marca revenirea preşedintelui american Donald Trump pe scena alianţei nord-atlantice. 

Este de aşteptat ca aliaţii să convină la summitul de la Haga asupra unui nou obiectiv de cheltuieli susţinut de Trump în cazul NATO, și anume de 5% din PIB – 3,5% pentru cheltuieli militare şi 1,5% pentru alte cheltuieli legate de apărare. 

Aliaţii NATO au nevoie de „o creştere cu 400% a capacităților aeriene şi antirachetă. Armata noastră are nevoie, de asemenea, de mii de vehicule blindate şi tancuri suplimentare, de milioane de obuze de artilerie şi trebuie să ne dublăm capacităţile de sprijin, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul şi asistenţa medicală”, a precizat Rutte