În ultimul an, Rusia a început să joace un joc periculos în adâncurile apelor europene, tăind cabluri de internet și electricitate prin Marea Baltică. Aceste acțiuni, care nu constituie încă un act de război, ar putea însă să ducă la un conflict deschis într-o zi, scrie politico.eu, potrivit adevarul.ro.

Înainte de invadarea Ucrainei, Ilja Iljin era cunoscut ca un salvator al celor rătăciți pe mare. Astăzi, însă, vînează navele care încearcă să saboteze rețelele vitale ale Europei. Comandant adjunct al poliției de coastă finlandeze, Iljin este acum în căutarea unor nave suspecte, care ar putea să comită acte de sabotaj asupra cablurilor subacvatice ce asigură internetul și energia electrică pentru milioane de europeni.

„Sabotajele sunt tot mai frecvente”, spune Iljin, vorbind din cabină unui vas de patrulare de 23 de metri, în timp ce valurile lovesc cu putere bordul. Deși până acum daunele nu au avut efecte devastatoare asupra societății – internetul și lumina au rămas aprinse –, amenințarea este reală și îngrijorătoare: ce se va întâmpla dacă următorii actori nu vor mai fi atât de amatori și vor acționa într-un mod mai coordonat și mai sever?

În ultimii doi ani, Marea Baltică a înregistrat cel puțin șase incidente de sabotaj, iar 11 cabluri subacvatice au fost distruse începând cu 2023. Majoritatea sabotajelor au fost destul de rudimentare, dar destul de eficiente încât să pună sub semnul întrebării securitatea infrastructurii critice a Europei.

Costuri mici, daune mari

Operațiunile de sabotaj în această zonă sunt simplu de realizat și costurile sunt infime. „Poate fi vorba doar despre mituirea unui căpitan pentru a lansa ancora într-un loc strategic”, explică Christian Bueger, expert în securitate maritimă la Universitatea din Copenhaga. În plus, Marea Baltică nu este extrem de adâncă – doar 52 de metri în medie, iar Golful Finlandei este și mai superficial, cu doar 38 de metri. Cu o navă și o ancora, sabotajul poate fi realizat cu ușurință.

Cablurile, de obicei îngropate la jumătate de metru sub fundul mării, sunt fragile și nu rezistă la lovituri directe, cum ar fi cele provenite de la ancore. De exemplu, în decembrie 2023, nava Eagle S a tras ancora pe o distanță de 100 de kilometri și a tăiat mai multe cabluri din apropierea Finlandei.

Deși reparațiile sunt posibile, ele sunt costisitoare și de lungă durată. Repararea unui cablu de date poate dura până la două săptămâni, iar pentru cablurile de electricitate, perioada de reparație poate ajunge la câteva luni, iar costurile pot depăși 150 de milioane de euro.

Oamenii nu își dau seama, dar sunt într-o permanentă stare de vulnerabilitate

Până acum, atacurile nu au fost decât un avertisment. De exemplu, în 2024, Estonia a avut un prim semn de alarmă atunci când o defecțiune la un cablu a dus la o creștere de 10% a facturilor la energie. Aceasta este doar o fereastră a ceea ce ar putea urma: un atac mai coordonat ar putea duce la creșteri masive de prețuri și la penurii de energie.

Până acum, nu există dovezi clare că Rusia ar fi implicată în aceste acte de sabotaj, dar nu există nici o îndoială că Moscova profită de incertitudinea creată. Într-o perioadă în care nu există un război deschis, Rusia poate opera în „zona gri”, cu o negare plauzibilă a implicării, ceea ce îi permite să semene neliniște în rândul Europei.

Soluții și pregătiri pentru un viitor incert

Uniunea Europeană și NATO au început deja să răspundă acestor provocări, intensificând supravegherea și pregătind infrastructura pentru a proteja cablurile esențiale. În februarie 2024, Bruxelles a anunțat investiții suplimentare de 540 milioane de euro pentru protejarea infrastructurii subacvatice până în 2027.

Cu toate acestea, riscurile sunt mari, iar Europa trebuie să se adapteze rapid la această realitate. „Este clar că trebuie să ne pregătim pentru orice”, spune Sari Multala, ministrul finlandez al Mediului. „Având o frontieră lungă cu Rusia și o istorie zbuciumată, trebuie să fim pregătiți pentru cele mai rele scenarii.”

De asemenea, Estonia și Lituania analizează legislația care le-ar permite să confişte navele care amenință infrastructura critică în afacerea apelor lor teritoriale. Iar Marea Britanie a lansat un program de inteligență artificială care analizează riscurile navelor pe baza mișcărilor acestora.

În acest context, Ilja Iljin, comandantul adjunct al Gărzii de Coastă din Finlanda, subliniază că este imposibil ca autoritățile să monitorizeze întreaga zonă maritimă. „Unele nave manipulează dispozitivele de transponder pentru a deveni invizibile”, spune Iljin, indicând dificultatea uriașă de a urmări toate navele suspecte. „Dar trebuie să ne adaptăm la această realitate nouă. Știm exact unde sunt cablurile subacvatice și ne pregătim să facem față provocărilor care vor veni.”

Europa se află pe cale să devină vulnerabilă în fața unui război „hibrid” pe fundul mării, iar viitorul va adresa cu siguranță o serie de întrebări legate de siguranța și stabilitatea infrastructurii vitale, subliniază Politico.