Saga tarifelor: Cum a reușit un mic importator de vinuri să-l învingă pe Trump la Curtea Supremă

Informația pe scurt: Curtea Supremă a decis că Trump a depășit Constituția impunând tarife globale în baza unei legi de urgență. Cazul a fost condus de un mic importator de vinuri din New York, devenit simbol al unei victorii împotriva Casei Albe. Tarifele principale au fost anulate, dar rambursările rămân neclare. Trump a criticat dur decizia și a anunțat noi tarife prin alte instrumente legale. Hotărârea afectează agenda sa din al doilea mandat și are implicații politice înaintea alegerilor din 2026.

O decizie majoră

Curtea Supremă a stabilit vineri, cu 6 voturi pentru la 3 voturi împotrivă, că președintele Trump și-a depășit atribuțiile constituționale atunci când a impus tarife globale extinse în baza unei legi privind puterile de urgență, respectiv Emergency Economic Powers Act din 1977.

Magistrații de la cea mai înaltă instanță din SUA au afirmat că puterea de a impune taxe și tarife aparține Congresului, nu președintelui, iar Constituția atribuie în mod explicit puterea de impozitare legislativului.

Legea invocată (IEEPA) nu autorizează impunerea de tarife generale, deoarece nu conține o delegare clară și explicită a acestei puteri.

Ca urmare, majoritatea tarifelor globale impuse în baza acelei legi au fost anulate de către judecătorii de la Curtea Supremă. Instanța de la Washington nu a decis direct asupra rambursării sumelor deja colectate, lăsând această chestiune instanțelor inferioare.

Pe scurt, Curtea Supremă a limitat capacitatea președintelui de a folosi puterile de urgență pentru a impune taxe comerciale generale și a reafirmat că această competență aparține Congresului.

Decizia de a anula tarifele a fost susținută de cei trei judecători liberali ai instanței, precum și de doi judecători numiți de Trump: Amy Coney Barrett și Neil Gorsuch.

Trei judecători conservatori – Clarence Thomas, Brett Kavanaugh și Samuel Alito – au formulat opinii separate în care și-au exprimat dezacordul cu decizia majorității.

Remintim că, la sfârșitul lunii octombrie 2020, cu doar opt zile înainte de alegerile pentru Casa Albă, judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett a fost confirmată de către Senatul de la Washington pentru funcția de judecător-asociat la Curtea Supremă a Statelor Unite, devenind astfel cel de-al treilea magistrat de la forul suprem numit de Trump, după Neil Gorsuch în 2017 și Brett Kavanaugh în 2018.

• Judecătorii Curții Supreme servesc pe viață, astfel încât influența lor asupra societății americane ar putea fi uriașă. Ei se pot retrage din funcție, pot demisiona sau pot fi înlăturați prin procedura de impeachement. În mod normal, judecătorii de la Curtea Supremă stau în funcție zeci de ani.
•  
• Comentatorii americani au spus că, prin decizia de vineri, judecătorii supremi au dat dreptate micilor afaceri care au susținut că tarifele erau ilegale și dăunătoare din punct de vedere economic. Hotărârea reprezintă o mustrare rară la adresa lui Trump din partea unei instanțe remodelate prin propriile sale numiri judiciare și a zdruncinat imediat un pilon central al agendei sale economice, a scris Newsweek.
•  
• David versus Goliath

Publicația a scris că decizia de vineri l-a adus în prim-plan pe Victor Schwartz, fondatorul VOS Selections, un importator cu sediul în New York care aduce vinuri și băuturi spirtoase de la mici producători din întreaga lume către restaurante și comercianți din SUA.

Acesta a fost unul dintre cei care au contestat tarifele impuse de Trump la Curtea Supremă, iar victoria de vineri l-a transformat în simbolul unei provocări juridice reușite împotriva Casei Albe.

“Te face atât de mândru să fii american și să știi că sistemul nostru funcționează astfel,” a declarat Schwartz pentru ABC News.

“Că această afacere foarte mică din New York City poate contesta ceva pentru că este pur și simplu atât de greșit… că putem merge la cea mai mare, cea mai înaltă instanță din țară și, pentru că aveam dreptate, putem câștiga.”

Newsweek a scris că, la fel ca multe afaceri dependente de importuri, VOS Selections a fost afectată direct atunci când Trump a impus tarife “reciproce” extinse asupra aproape tuturor partenerilor comerciali ai SUA, obligând companiile să plătească taxe vamale semnificative înainte ca produsele lor să poată fi vândute.

“Un lucru foarte important de realizat în gestionarea oricărei afaceri, cu siguranță a unei afaceri mici, este impactul asupra fluxului de numerar,” a declarat importatorul. “Când trebuie să plătești aceste tarife în avans, înainte de a fi vândut măcar o singură sticlă de vin, acesta este un impact major… fluxul de numerar este sângele vital al unei companii.”

Schwartz și alți proprietari de afaceri au susținut că tarifele au creat costuri imprevizibile care amenințau supraviețuirea firmelor mai mici, cu lichidități limitate. În loc să se concentreze pe oportunitatea economică a politicii, cazul Trump v. V.O.S. Selections s-a axat pe legalitate, susținând că legea privind puterile de urgență pe care Trump s-a bazat nu autorizează președintele să impună taxe – putere pe care Constituția o atribuie Congresului.

Instanțele inferioare au fost de acord cu acest argument, pregătind terenul pentru confruntarea de la Curtea Supremă. În hotărârea sa, instanța supremă a concluzionat de altfel că Trump și-a depășit autoritatea, anulând o mare parte din cadrul tarifar, dar menținând taxele impuse în baza altor legi.

Bătălia juridică s-a concentrat pe taxele la import anunțate de Trump anul trecut pentru bunuri provenite din aproape toate țările lumii.

Tarifele au vizat inițial Mexicul, Canada și China, înainte de a fi extinse dramatic la zeci de parteneri comerciali în ceea ce președintele a numit “Ziua Eliberării,” în aprilie anul trecut.

Casa Albă a invocat o lege din 1977, International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), care îi oferă președintelui puterea de “a reglementa” comerțul ca răspuns la o situație de urgență.

Măsurile au stârnit însă proteste în țară și în străinătate din partea firmelor confruntate cu o creștere bruscă a taxelor pentru transporturile care intrau în SUA și au alimentat temerile că aceste taxe vor duce la creșterea prețurilor.

În pledoariile din fața instanței anul trecut, avocații statelor și ai micilor afaceri care au contestat măsurile au susținut că legea utilizată de președinte pentru a impune taxele nu menționează deloc cuvântul “tarife.”

Ei au afirmat că Congresul nu a intenționat să cedeze puterea sa de a impozita și nici să ofere președintelui o “putere nelimitată” de a anula alte acorduri comerciale și reguli tarifare existente.

În opinia sa, judecătorul-șef John Roberts, conservator, a fost de acord cu acest punct de vedere.

“Atunci când Congresul a delegat puterile sale în materie de tarife, a făcut-o în termeni expliciți și supuși unor limite stricte,” a scris el. “Dacă Congresul ar fi intenționat să transmită puterea distinctă și extraordinară de a impune tarife, ar fi făcut-o în mod expres, așa cum a procedat constant în alte legi privind tarifele.”

“Autorii Constituției nu au conferit nicio parte din puterea de impozitare Ramurii Executive,” a scris judecătorul-șef în opinia majoritară.

Neal Katyal, avocat al reclamanților, a declarat: “Am putut merge în instanță – fiul unor imigranți – și să spun, în numele micilor afaceri americane: «Acest președinte acționează ilegal.» Am putut să-mi prezint cazul, să răspund la întrebări foarte dificile, iar la final au votat și am câștigat. Asta este ceva extraordinar la această țară.”

“Dacă ar fi să folosesc o metaforă din Olimpiada pe care o urmărim acum, îmi imaginez că este ca și cum ai câștiga o medalie de aur,” a spus Schwartz.

Learning Resources, o companie din Illinois care produce jucării educaționale, a fost celălalt reclamant principal în acest caz, susținând în Learning Resources, Inc. v. Trump că tarifele bazate pe urgență au impus ilegal noi taxe care i-au perturbat lanțul de aprovizionare și i-au crescut brusc costurile. Compania, care importă materiale educaționale de la producători din străinătate, a contestat tarifele pe temeiuri constituționale similare.

Potrivit experților de peste ocean, decizia de vineri reprezintă un moment definitoriu pentru Schwartz și ceilalți reclamanți, evidențiind modul în care un litigiu născut din realitățile cotidiene ale micilor afaceri poate remodela politica economică națională și reafirma limitele constituționale ale puterii prezidențiale.

“Există prea multe necunoscute despre care vor fi pașii următori. Vor exista pași următori,” a declarat Schwartz. “Cu siguranță, administrația va impune noi tarife. Cred că va trebui să vedem cum va arăta acest lucru.”

Într-un material pe care i l-a dedicat lui Schwartz sâmbătă, CNN a scris că, în timp ce marile corporații americane au rămas tăcute, un mic importator de vinuri și-a riscat afacerea pentru a contesta tarifele lui Trump.

El a ajuns în această poziție după ce un membru al familiei l-a pus în legătură cu Liberty Justice Center, o firmă nonprofit de interes public cu orientare libertariană.

Liberty Justice Center se pregătea să conteste utilizarea fără precedent a International Emergency Economic Powers Act pentru a impune unilateral tarifele – iar după ce a discutat cu zeci de alte mici afaceri, organizația l-a ales pe Schwartz drept reclamant principal.

În condițiile în care marile corporații au rămas în mare parte pe margine, Schwartz a spus că s-a simțit ca “ultima linie de apărare” în încercarea de a opri tarifele pe care le considera o încălcare gravă a puterilor executive și o amenințare la adresa afacerii sale de familie.

Pentru a sărbători victoria, Schwartz a declarat că va deschide o sticlă veche de Châteauneuf-du-Pape, a scris CNN.

Lupta continuă

În același timp, Schwartz și alți importatori au avertizat că decizia nu aduce o ușurare imediată. Curtea Supremă nu a abordat problema dacă firmele pot recupera miliardele de dolari deja plătite în baza tarifelor, lăsând această chestiune să fie soluționată de instanțele inferioare.

De altfel, după hotărârea Curții Supreme, Trump a promis vineri că va impune un nou tarif global de 10% în baza unei legi limitate la 150 de zile.

Liderul de la Casa Albă a calificat hotărârea magistraților drept “îngrozitoare” și i-a criticat pe judecătorii care i-au respins politica comercială, numindu-i “proști.”

Vorbind de la Casa Albă, Trump a indicat că eventualele rambursări nu vor veni fără o luptă juridică, afirmând că se așteaptă ca problema să fie blocată în instanțe ani de zile.

El a mai spus că va recurge la alte legi pentru a continua impunerea tarifelor, despre care susține că încurajează investițiile și producția în SUA. “Avem alternative – alternative excelente și vom fi mult mai puternici datorită lor,” a spus el.

Trump a declarat că este “absolut rușinat” de judecătorii numiți de republicani care au votat împotriva politicii sale comerciale. El a spus că aceștia “se comportă ca niște proști și supuși docili” și că sunt “foarte nepatrioți și neloiali Constituției noastre.”

Iar sâmbătă, într-o postare pe Truth Social, Trump a confirmat noile tarife: “Vă rog ca această declarație să reprezinte faptul că eu, în calitate de Președinte al Statelor Unite ale Americii, voi majora, cu efect imediat, Tariful Global de 10% aplicat țărilor, dintre care multe au “jefuit” SUA timp de decenii, fără represalii (până am apărut eu!), la nivelul maxim permis și testat legal de 15%.”

Decizia a fost “bazată pe o analiză temeinică, detaliată și completă a hotărârii ridicole, prost redactate și extraordinar de anti-americane privind tarifele, emisă ieri, după MULTE luni de deliberare, de către Curtea Supremă a Statelor Unite,” a scris liderul de la Casa Albă, concluzionând: “În următoarele câteva luni, Administrația Trump va stabili și va emite noile Tarife permise din punct de vedere legal, care vor continua procesul nostru extraordinar de succes de a Face America Măreață din Nou – MAI MĂREAȚĂ CA NICIODATĂ!!!

Între ușurare și incertitudine

Acțiunile de pe Wall Street au crescut vineri după anunțul Curții Supreme, indicele S&P 500 închizând în creștere cu aproximativ 0,7%, în timp ce companiile din SUA au salutat cu prudență hotărârea.

“Simt… ca și cum o greutate enormă mi-ar fi fost ridicată de pe piept,” a spus Beth Benike, proprietara produselor Busy Baby din Minnesota, care produce bunuri în China, citată de BBC.

Nik Holm, director executiv al Terry Precision Cycling, una dintre micile afaceri implicate în caz, a numit hotărârea o “ușurare”.

“Deși vor trece multe luni până când lanțul nostru de aprovizionare va reveni la normal, așteptăm cu interes rambursarea de către guvern a acestor taxe colectate în mod necorespunzător,” a spus el.

Guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a declarat că americanii merită rambursări pentru ceea ce el a numit “o acaparare ilegală de bani.”

“E timpul să plătești nota, Donald,” a scris el pe X. “Fiecare dolar pe care administrația ta l-a luat ilegal trebuie returnat imediat – cu dobândă.” Newsom este într-o campanie majoră de imagine, analiștii americani afirmând că el se pregătește să-și anunțe candidatura la alegerile prezidențiale din 2028.

Un alt posibil candidat la scrutinul de peste doi ani și jumătate, guvernatorul democrat de Illinois, milirdarul JB Pritzker, a intervenit și el în caz, imediat după anunțarea deciziei Curții Supreme. El i-a trimis lui Trump o factură solicitând aproape 9 miliarde de dolari în rambursări de tarife, echivalentul a 1.700 de dolari pentru fiecare familie din stat.

“Compensația este datorată poporului din Illinois și, dacă nu vă conformați, vom întreprinde acțiuni suplimentare,” a scris el.

BBC a precizat însă că rambursările anticipate și reducerea costurilor tarifare ar putea fi greu de obținut.

Vineri, Trump a semnat proclamația prin care impune noul tarif de 10% în baza unei legi neutilizate anterior, cunoscută sub numele de Secțiunea 122, care oferă puterea de a institui tarife de până la 15% pentru 150 de zile, după care Congresul trebuie să intervină. Măsura va intra în vigoare la 24 februarie.

Ordinul prevede o serie de excepții, inclusiv anumite minerale, resurse naturale și îngrășăminte; unele produse agricole precum portocalele și carnea de vită; produse farmaceutice; anumite produse electronice și vehicule.

Pentru multe dintre categoriile de bunuri exceptate, ordinul este formulat în termeni generali și nu precizează exact ce articole ar putea fi scutite.

Canada și Mexic vor păstra o scutire în baza acordului nord-american de liber schimb, USMCA, pentru tarifele care acoperă majoritatea covârșitoare a bunurilor.

Un oficial al Casei Albe a declarat că țările care au încheiat acorduri comerciale cu SUA, inclusiv Regatul Unit, India și Uniunea Europeană, vor fi acum supuse tarifului global de 10% în baza Secțiunii 122, în locul ratei tarifare negociate anterior.

Administrația Trump se așteaptă ca aceste țări să respecte în continuare concesiile convenite în cadrul acordurilor comerciale, a adăugat oficialul.

Analiștii se așteaptă ca Casa Albă să ia în considerare și alte instrumente, precum Secțiunea 232 și Secțiunea 301, care permit impunerea de taxe la import pentru a aborda riscurile la adresa securității naționale și practicile comerciale neloiale.

Trump a utilizat anterior aceste instrumente pentru tarife, inclusiv unele anunțate anul trecut pentru sectoare precum oțelul, aluminiul și automobilele. Acestea nu au fost afectate de hotărârea instanței.

“Lucrurile au devenit și mai complicate și mai dezordonate astăzi,” a declarat Geoffrey Gertz, cercetător principal la Center for a New American Security din Washington.

Reacția marilor parteneri comerciali a fost relativ moderată. “Luăm act de hotărârea Curții Supreme a SUA și o analizăm cu atenție,” a scris purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, pe rețelele sociale.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat sâmbătă că hotărârea arată beneficiul existenței “mecanismelor de control și echilibru în democrații.” El a spus că Franța va analiza implicațiile noului tarif de 10% și că dorește să continue exportul produselor sale.

SUA au colectat deja cel puțin 130 de miliarde de dolari din tarife utilizând legea IEEPA, potrivit celor mai recente date guvernamentale.

În ultimele săptămâni, sute de companii, inclusiv retailerul Costco, gigantul aluminiului Alcoa și importatori de alimente precum marca de ton Bumble Bee au intentat procese pentru a contesta tarifele, în încercarea de a se alinia pentru o eventuală rambursare.

Totuși, decizia majorității nu menționează direct rambursările, probabil lăsând problema modului în care ar funcționa acest proces în sarcina Curții de Comerț Internațional.

În opinia sa separată, judecătorul Brett Kavanaugh a avertizat că situația va fi un “haos.”

Diane Swonk, economist-șef la KPMG SUA, a avertizat că costurile litigiilor ar putea face dificilă recuperarea fondurilor pentru firmele mai mici.

“Din păcate, aș spune să vă temperați entuziasmul, deși înțeleg dorința de ușurare,” a spus ea.

Steve Becker, șeful firmei de avocatură Pillsbury, a declarat că “cel mai bun lucru” pentru companii ar fi ca guvernul să creeze o procedură care să nu necesite intentarea unui proces.

“Cred că firmele pot fi destul de încrezătoare că își vor recupera banii în cele din urmă,” a adăugat el. “Cât va dura depinde cu adevărat de guvern.”

Semnificații

Analiștii de peste ocean au spus că hotărârea instanței privind tarifele este o lovitură majoră pentru agenda lui Trump din al doilea mandat. Președintele avertizase de altfel anterior, în repetate rânduri, că o decizie a Curții Supreme de acest tip ar fi catastrofală și “un dezastru economic și de securitate națională.”

Potrivit comentatorilor, decizia instanței supreme de vineri reprezintă un control rar asupra utilizării ample a autorității executive de către acest președinte.

În ultimul an, o majoritate a judecătorilor a arătat disponibilitatea de a-i permite lui Trump să își continue agenda, în special în domeniul imigrației și al restructurării guvernului federal, chiar dacă provocările juridice își urmau cursul prin sistemul judiciar. Acest caz, care a fost accelerat prin sistemul judiciar ca urgență, închide ușa unei astfel de utilizări extinse a puterii prezidențiale.

Având în vedere alte câteva cazuri majore privind utilizări controversate ale puterii executive – precum eforturile de a pune capăt cetățeniei prin naștere și de a revoca un guvernator al Rezervei Federale pe baza unor presupuse nereguli – este posibil ca acesta să nu fie singurul eșec al lui Trump în lunile următoare.

Cel puțin, această decizie îi slăbește poziția lui Trump în încercarea de a forța alte națiuni să facă concesii Statelor Unite și îi afectează imaginea de invincibilitate, putând încuraja partenerii comerciali să adopte o poziție mai dură față de SUA acum că puterile tarifare ale președintelui au fost limitate, cred analiștii.

Decizia deschide, de asemenea, posibilitatea ca Administrația Trump să fie nevoită să returneze o mare parte din veniturile obținute din tarife în ultimul an, deși judecătorii au lăsat această problemă delicată să fie decisă de o instanță inferioară.

Trump mai are însă și alte opțiuni, a scris BBC. Printre altele, acestea necesită ca agențiile guvernamentale să elaboreze rapoarte detaliate pentru a justifica impunerea tarifelor și au limite privind domeniul de aplicare și durata acestora.

Dacă Trump dorește să-și recapete libertatea deplină de a impune noi tarife, el ar putea solicita Congresului autorizarea explicită pe care Curtea Supremă a spus că o consideră necesară. Însă, cu majorități republicane restrânse în Camera Reprezentanților și Senat și cu alegerile intermediare apropiindu-se, succesul unei astfel de inițiative pare puțin probabil.

Pe de altă parte, decizia Curții Supreme de vineri va avea un impact major asupra scenei politice de la Washington. Unii republicani din Congres ar putea fi ușurați de decizie, deoarece tarifele lui Trump erau nepopulare și îi făceau vulnerabili electoral.

Momentul este și el delicat. Alegerile intermediare bat la ușă. Midterm elections din SUA vor avea loc, conform Constituției și legislației federale, în prima zi de marți din noiembrie 2026. Ele sunt programate la jumătatea mandatului prezidențial și nu depind de voința președintelui în funcție.

La 3 noiembrie, americanii vor alege toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, aproximativ o treime din Senat (35 de mandate), numeroase funcții la nivel statal: guvernatori (în unele state), Congrese statale, procurori generali, secretari de stat etc.

În mod tradițional, alegerile intermediare sunt nefavorabile partidului președintelui. În majoritatea ciclurilor postbelice, partidul aflat la Casa Albă a pierdut locuri în Congres.

În 2026, miza este controlul Camerei Reprezentanților, al Senatului sau al ambelor. Dacă republicanii pierd una sau ambele camere, capacitatea președintelui Trump de a-și impune agenda legislativă ar fi sever limitată.

În sfârșit, hotărârea Curții Supreme de vineri creează un moment stânjenitor pentru Trump cu doar câteva zile înainte de discursul privind Starea Uniunii, pe care îl va prezenta marți în fața unei sesiuni comune a Congresului. Republicanul va sta față în față cu judecătorii care i-au afectat unul dintre principalele obiective ale celui de-al doilea mandat, iar analiștii se întreabă acum ce mesaj le va transmite – dacă va adopta un ton conciliant sau, dimpotrivă, așa cum îi este stilul, va continua confruntarea publică cu instanța supremă și o va umili în fața americanilor și a întregii planete.