Turcia va majora de la 1 iulie salariul minim lunar cu 34%, a anuntat Guvernul de la Ankara, in contextul inflatiei ridicate, de aproape 40%, informeaza digi24.ro.
In semestrul doi din 2023, salariul minim lunar se va situa la 11.402 lire (483 de dolari). Insa inflatia este mult peste tinta oficiala de 5%, iar in octombrie a atins 85,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, determinand autoritatile sa majoreze salariul minim cu 100% in cursul anului trecut. In mai, rata anuala a inflatiei s-a redus la 39,6% dupa ce Guvernul a oferit gratuit gaze naturale, compensand cresterea preturilor la alte bunuri.
„Comisia pentru evaluarea salariului minim si-a finalizat activitatea cu un acord intre lucratori si angajatori”, a anuntat ministrul Muncii din Turcia, Vedat Isikhan, potrivit Reuters, preluata de Agerpres.
Joi va avea loc reuniunea Bancii Centrale a Turciei, iar analistii se asteapta la majorarea dobanzii, de la actualul nivel de 8,5%.
Noul ministru de Finante al Turciei, Mehmet Simsek, a declarat ca tara nu are alta alegere decat sa revina la „fundamente rationale” pentru a asigura predictibilitatea economiei.
Stabilitatea macrofinanciara intr-un mediu de provocari globale si tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek.
„Disciplina fiscala si asigurarea stabilitatii preturilor pentru o crestere economica ridicata si sustenabila vor fi obiectivele noastre principale”, a precizat Simsek, cel care a mai ocupat postul de ministru de Finante si ulterior vicepremier intre 2009 si 2018.
„Este vital pentru tara noastra sa reduca inflatia pana la zona de o singura cifra, sa creasca predictibilitatea in toate domeniile si sa accelereze transformarea structurala, care va reduce deficitul de cont curent”, a spus Simsek.
Erdogan contrazice legile economiei
Spre deosebire de teoriile economice clasice, presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de parere ca dobanzile ridicate favorizeaza inflatia. In consecinta, Erdogan a presat Banca Centrala a Turciei sa reduca dobanda de politica monetara pentru a sustine productia si exporturile.
Insa abordarea neortodoxa a lui Erdogan cu privire la dobanzi a lasat pietele la mana unui mix de reglementari si interventii ad-hoc, astfel ca noi masuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. In aceste conditii, investitorii straini au plecat, iar detinerile straine de actiuni si obligatiuni turcesti au scazut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, incepand din 2013.
Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrala a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari in ultimul an pentru a sustine lira, rezervele valutare au coborat in teritoriul negativ, iar inflatia a urcat la 80% anul trecut.
„Este evident ca modelul economic actual nu functioneaza. Cel mai probabil, Erdogan este constient de acest lucru si o tranzitie modesta la o politica mai ortodoxa in viitorul apropiat este probabil pentru ca altfel nu este sustenabil. Orice semnal in aceasta directie ar fi salutat de piata”, a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy in Istanbul.