Intervenția militară americano-israeliană în Iran redefinește echilibrul de putere global. Scena internațională a fost șocată și a fost declanșată o serie de reacții în lanț- de la scumpirea petrolului și blocarea Strâmtorii Ormuz, până la întrebări despre viitorul programului nuclear iranian și stabilitatea unui regim care tocmai și-a pierdut liderul suprem. Potrivit analiștilor operațiunea trimite un mesaj ferm întregii lumi despre capacitatea de proiecție a forței pe care o dețin Statele Unite. De altfel atât analiștii cât și Donald Trump au spus că bombardamentele vor dura nu mai puțin de o săptămână.
Analiștii vorbesc despre un moment de cotitură, în care demonstrația de forță devine instrument diplomatic, iar presiunea militară este folosită pentru a redesena parametrii negocierilor.
Cristian PÎRVULESCU, POLITOLOG: „Suntem într-o epocă în care Statele Unite ale Americii folosesc forța. Ne-au și explicat foarte clar acest lucru. Și au dovedit ceva cu această ocazie, au dovedit că sunt singura putere mondială. E foarte interesant cum păzim pacea prin război, pentru că Donald Trump a început a 8-a acțiune militară de când este președinte, din ianuarie 2025.”
Ecoul confruntării din Orientul Mijlociu se simte deja la nivel global. Iar după anunțul privind închiderea Strâmtorii Ormuz – rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondia, efectele s-au simțit imediat. Prețul barilului de petrol a crescut brusc, alimentând temeri privind scumpiri în lanț și presiuni inflaționiste pe tot globul. Analiștii spun însă că, deși fiecare tabără își face propriile calcule strategice, niciuna nu își dorește un război de lungă durată.
Cristian PÎRVULESCU, POLITOLOG: „Cei de la Teheran știu acest lucru și vor încerca să extindă conflictul sau, în orice caz, să-l mențină cât mai multă vreme, pentru a avea ceva de negociat. Donald Trump și Benjamin Netanyahu au interesul să-l termine cât mai repede, pentru că altfel situația riscă se întoarcă împotriva lor. Câteva zile, o săptămână. Nu mă aștept ca situația să dureze mai mult pentru că altfel riscurile pentru cele două guverne, israelian și american, sunt imense.”
Rămâne însă necunoscut ce se va întâmpla în interiorul Iranului. Experții spun că regimul are mai multe niveluri de succesiune și mecanisme de continuitate, iar o schimbare rapidă este puțin probabilă. În același timp, o eventuală destabilizare ar putea genera un vid de putere cu efecte imprevizibile pentru întreaga regiune.
Karen VON HIPPEL, ANALIST POLITIC: „Ar fi un proces extrem de complicat să cureți un sistem atât de bine înrădăcinat de-a lungul deceniilor și să îl transformi într-unul democratic. Drumul de aici până acolo este unul foarte lung. ”
Reacțiile la nivel internațional reflectă aceeași incertitudine și temere privind evoluția crizei. Lideri ai unor mari puteri, precum China, au cerut un încetarea imediată a ostilităților și revenirea la negocieri. În Europa, oficialii din Franța, Germania și Marea Britanie au subliniat necesitatea protejării civililor și promovării diplomației. Pe de altă parte, statele arabe se tem că raidurile aeriene comune - Statele Unite, Israel - vor destabiliza regiunea, care ar putea fi trasă într-un război extins, în timp ce Rusia și Turcia au condamnat atacurile asupra Iranului.