„Nu trebuie sa stie toata lumea de locurile la liber.”

Asa vorbesc pe holurile Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC) avocatii care frecventeaza des sediul institutiei ca reprezentanti ai solicitantilor de cetatenie, reiese din raportul realizat de Corpul de Control al ministrului Justitiei in toamna lui 2019, in urma unor plangeri pentru nereguli in acordarea cetateniei.

Documentul de peste 230 de pagini, consultat de VICE, arata ca cetatenia romana e acordata „peste rand”, in urma unui sistem paralel de inregistrare a cererilor, care incalca prevederile legale, si deseori fara sa se verifice daca actele depuse de solicitanti sunt autentice. Raportul atrage atentia ca exista „vulnerabilitati la coruptie” in institutia care acorda cetatenia romana si ca cei mai multi dintre solicitanti sunt din Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Belarus.

Intr-un raspuns la o solicitare VICE Romania, Parchetul General a confirmat ieri ca a deschis dosar penal in acest caz:

„Sesizarea la care faceti referire a fost inregistrata pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica, in cauza fiind inceputa urmarirea penalain rem (cu privire la fapta) sub aspectul savarsirii infractiunilor de sustragere sau distrugere de inscrisuri, de luare de mita si de dare de mita.”

Raportul de la care a pornit aceasta sesizare a propus, la finalul anului trecut, revocarea din functie a celor trei sefi ai institutiei, numiti politic de premier - presedintele Andrei Tinu, membru PSD, si vicepresedintii Varol Amet si Sorin Bozgan. Cel din urma este un fost politist antidrog conectat la mai multe cercuri de influenta, avandu-l ca asociat, printre altii, pe fiul actualului Consul General al Romaniei la Cernauti, Ucraina, dupa cum a dezvaluit VICE Romania.

„Sistem paralel de depunere a cererilor”

In perioada august-octombrie 2019, inspectorii Corpului de Control al ministrului Justitiei, la acel moment Ana Birchall, au analizat aleatoriu mai multe dosare de cetatenie depuse intre 2017 si 2019 si au verificat modul in care se inregistreaza si se solutioneaza cererile , se depun memorii la conducere si se tin audientele.

O persoana care vrea sa devina cetatean roman trebuie sa se programeze pe site-ul ANC, iar odata cu inregistrarea online, primeste o data la care trebuie sa depuna dosarul. Astfel, se respecta solutionarea in ordine cronologica a depunerii cererilor.

Dar, in iulie 2017, presedintele institutiei, Andrei Tinu, a adaugat o exceptie: in fiecare vineri pot depune cereri fara programare prealabila „exclusiv solicitantii asistati de avocati, in limita a o suta de locuri”, prilej cu care s-a creat o adresa de mail destinata numai cererilor de acest tip.

In septembrie 2019, printr-o nota a unui functionar de la cabinetul vicepresedintelui Sorin Bozgan, exceptia s-a largit: cereri fara programare se pot face zilnic, nu doar vinerea, in limita a o suta de locuri.

„Aceasta dispozitie a instituit un sistem paralel de depunere, care nu este prevazut in nicio procedura. Se creeaza o situatie discriminatorie fata de restul petentilor care s-au inregistrat online. (...) Prin restaurarea acestor practici, se revine la situatia anterioara procedurii programarii online, care prezinta numeroase vulnerabilitati la coruptie, de natura sa aduca prejudicii petentilor si statului roman”, explica raportul.

De altfel, exceptia nu a fost publicata pe site-ul institutiei, avand caracteristicile unei proceduri netransparente, ce „lezeaza drepturile legitime ale solicitantilor de cetatenie care se programeaza online”.

SFATUL PE CARE SI-L DADEAU INTERMEDIARII SOLICITANTILOR DE CETATENIE. CAPTURA DIN RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL AL MINISTRULUI JUSTITIEI

Memorii pentru urgentarea cererilor, „fara vreo urgenta reala”

VICEPRESEDINTELE ANC SORIN BOZGAN. FOTOGRAFIE VIA CONTUL DE FACEBOOK AL LUI AUTORITATII NATIONALE PENTRU CETATENIE

O alta practica prin care unele cereri iau fata altora este cea a memoriilor depuse de avocati la conducerea institutiei.

„Avocatii solicita fie inregistrarea cererilor de cetatenie la alte termene decat cele la care au fost programati online, fie solutionarea acestor cereri „peste rand”, cu incalcarea cronologiei date prin inregistrarea online. (...) Au fost aprobate memorii de urgentare a cererii de cetatenie si in situatiile in care memoriile nu sunt motivate de vreo urgenta reala. De asemenea, au fost constatate situatii in care memoriile (...) au fost aprobate fara rezerve de vicepresedintele Bozgan Marius-Sorin in absenta unor inscrisuri doveditoare”, noteaza documentul.

Conducerea autoritatii a motivat permiterea depunerii dosarului fara programare online prin faptul ca in jur de jumatate dintre cei care se inscriu pe site nu se prezinta si raman, astfel, locuri libere.

Inspectorii au observat insa pe site-ul ANC o activitate care le-a trezit suspiciuni:

„S-a constatat ca site-ul de programari online este de multe ori supraincarcat cu cereri ale acelorasi persoane, care se programeaza de mai multe ori succesiv, cu consecinta blocarii accesului altor solicitanti. Pentru locurile ramase astfel libere prin neprezentarea solicitantilor care realizeaza inregistrari multiple se prezinta avocatii cu memoriile mai sus aratate”.

CAPTURA DIN RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL AL MINISTRULUI JUSTITIEI

Influentarea modului de solutionare a dosarelor

FOSTA PRESEDINTA A COMISIEI PENTRU CETATENIE DIN CADRUL ANC, EMILIA GINA TACHE. FOTOGRAFIE VIA PAGINA SA DE FACEBOOK

Toate cererile de cetatenie, indiferent daca au fost programate online sau nu, trebuie sa treaca de Comisia pentru cetatenie. Forul are 16 membri si un presedinte, care au calitatea de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor.

Lucrarile comisiei nu sunt publice si se desfasoara in prezenta a cel putin trei membri. Membrii comisiei pot solicita petentului sa aduca acte suplimentare si pot verifica autenticitatea documentelor depuse, prin adrese trimise la autoritatile din tara solicitantului.

Presedinta Comisiei pentru cetatenie era, la momentul controlului trimis de la minister, Emilia Gina Tache, un nume des mentionat in raportul Corpului de Control. Asta pentru ca, in discutiile cu inspectorii, unii membri ai Comisiei au declarat ca sefa lor „incearca sa influenteze modul de solutionare a dosarelor”.

CAPTURA DIN RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL AL MINISTRULUI JUSTITIEI

„Nu mai faceti adrese, ca eu oricum nu le trimit. Bag dosarul in alta comisie, pana gasesc macar un membru care sa dea aviz pozitiv”, le spunea ea subordonatilor, potrivit raportului.

Si nu glumea, dupa cum au descoperit inspectorii.

In repetate randuri, dosare in care unii membri din comisie cerusera petentului acte in plus prin care sa dovedeasca radacini romanesti au fost repartizate de presedinta altor membri, apropiati de ea, care ulterior au dat aviz pozitiv fara sa mai ceara documente suplimentare.

Printre altele, raportul da exemplul unui lot de 1 600 de dosare in care au fost emise adrese pentru completarea actelor si pe care presedinta le-a redistribuit altor membri. Acestea au aparut ulterior pe site ca aprobate.

Raportul face referire si la 363 de dosare din care au disparut inscrisuri - mai exact, deciziile prin care fusesera respinse sau se ceruse completarea cu acte doveditoare - si care au fost redistribuite comisiei.

Verificarile de acte, „neagreate” de presedinta comisiei

Presedinta comisiei avizeaza pozitiv chiar si dosarele cu mari semne de intrebare, cum a fost cazul unei cereri depuse printr-un intermediar, Gheorghi Volcov, despre care The Times scrisese in 2016 ca face parte dintr-o retea de falsificare a actelor de stare civila. De mentionat ca acest dosar a fost solutionat in urma unor memorii depuse la Andrei Tinu si la Sorin Marius Bozgan. Nu in ultimul rand, „membrii Comisiei au declarat ca astfel de memorii in care era indicata ca adresa de corespondenta adresa numitului Volcov Gheorghi au fost transmise si in cursul anului 2018”.

Unii membri ai comisiei au declarat ca pana la numirea in functia de presedinte a lui Tache, era o obisnuinta ca membrii comisiei sa verifice documentele la autoritatile emitente din tara solicitantului.

Practica e recomandata mai ales in cazul redobandirii cetateniei, prevazuta de articolul 11 din lege, care permite o scurtatura pentru „persoanele care dovedesc ca parintii, bunicii sau strabunicii lor au locuit in teritorii precum Basarabia (azi Republica Moldova), Bucovina de Nord (azi zona Cernauti) sau sudul Basarabiei (azi regiunea de la Odessa pana la Nistru) si au pierdut cetatenia romana fara voia lor. In acest caz, reobtinerea cetateniei este o formalitate. Nu dau examen si e de ajuns sa spuna in limba romana doar juramantul: „Jur sa fiu devotat patriei si poporului roman, sa apar drepturile si interesele nationale, sa respect Constitutia si legile Romaniei”.

Dintre cele in jur de o suta de mii de cereri de cetatenie depuse anual la ANC, majoritatea covarsitoare de aproape 97 de mii sunt in baza acestui articol.

In multe astfel de cazuri de redobandire exista suspiciuni cu privire la autenticitatea actelor depuse la dosar, pretins emise, mai ales de autoritatile din Ucraina, noteaza raportul Corpului de Control:

„O particularitate a dosarelor consta in faptul ca atat solicitantul, cat si parintii acestuia sunt nascuti in zone care nu au apartinut niciodata statului roman, dar anexeaza cererii un act de stare civila sau o adeverinta din arhiva din care reiese ca unul dintre bunici sau strabunici este nascut inainte de 28 iunie 1940 intr-o localitate care a apartinut statului roman, cel mai frecvent din regiunea Cernauti sau zona Bugeacului.”

Cu toate acestea, de cand Tache a devenit presedinte al comisiei, in februarie 2019, demersurile ce tin de verificari ale actelor „nu au mai fost agreate”, noteaza raportul.

„Unii membrii ai Comisiei pentru cetatenie au declarat ca Presedinta Tache Gina Emilia nu este de acord, in cazul cererilor de cetatenie intemeiate pe art. 11, ca membrii Comisiei de cetatenie sa solicite extrase ale actelor de stare civicla si nici ca acestia sa solicite acte apostilate pentru solicitantii care provin din Ucraina, Federatia Rusa, Belarus, Georgia”, noteaza inspectorii.

Potrivit acestora, Tache avea aceeasi atitudine si in perioada cand era simplu membru, obisinuind sa avizeze pozitiv majoritatea solicitarilor, „desi in acea perioada au fost primite de la Ministerul Afacerilor Externe sau de la alte institutii informari (unele clasificate) despre folosirea de acte false de catre persoane care solicita redobandirea cetateniei, provenind din Ucraina”.

De altfel, Tache le-a confirmat personal inspectorilor ca nu este de acord cu verificarea actelor depuse, iar in cazul in care exista suspiciuni, ar trebui sa fie sesizate organele de urmarire penala. Iar ea nu a avut niciodata suspiciuni cu privire la aceste acte, le-a spus inspectorilor.

Asta desi, din discutiile cu angajatii de la Serviciul Juridic si Contecios din ANC, inspectorii au aflat ca principala problema in solutionarea dosarelor de redobandire a cetateniei romane o constituie suspiciunile privind autenticitatea actelor depuse de solicitanti.

„S-a sesizat riscul existentei unui fenomen si a unor posibile retele implicate in activitatea de falsificare a inscrisurilor depuse”, noteaza raportul.

De patru ori mai multi rusi decat in 2015 vor sa fie romani

GRAFIC REALIZAT DE LARICS, CU DATE FURNIZATE DE VICE ROMANIA

In vara lui 2018 a avut loc o intalnire la sediul MAE, despre problema actelor false, cu reprezentanti ai DIICOT, SRI, MAE, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si SIE, la care a participat si conducerea ANC, potrivit raportului.

Autoritatie observasera existenta unor grupari care racolau aplicanti pentru cetatenia romana, in primul rand din Ucraina si Republica Moldova.

In acest context, raportul noteaza ca majoritatea cetatenilor care depun cereri de obtinere a cetateniei romane provin din aceste doua tari, precum si din Rusia, Belarus, Georgia, Turcia si Israel.

In special numarul persoanelor cu domiciliul in Rusia, care vor sa devina cetateni romani, si implicit ai Uniunii Europene, a atras atentia inspectorilor. Asta pentru ca, an de an, numarul lor creste considerabil: daca in 2015 au depus cerere 950 de rusi, trei ani mai tarziu numarul lor crescuse la 3 500, in timp ce in primele luni ale lui 2019, 3 150 de rusi isi exprimasera deja dorinta sa devina romani.

O posibila explicatie a interesului crescut al rusilor pentru pasaportul romanesc este inmultirea site-urilor care promit intermedierea rapida a obtinerii cetateniei.

„Aceste site-uri isi fac reclama agresiva pe social media occidentala (Facebook) si ruseasca (VKontakte si Odnoklassniki). Iar cetatenia europeana a devenit ca un cec in alb pentru rusii din mediul urban care se tem de siguranta zilei de maine. Nu trebuie sa cadem in paranoia ca majoritatea sunt spioni, dar printre ei statul rus poate infiltra fel de fel de indivizi cu misiuni specifice”, a explicat pentru VICE cercetatorul Nicolae Tibrigan, de la Laboratorul pentru Analiza Razboiului Informational si Comunicare Strategica, din subordinea Academiei Romane.

Presedinta comisiei, anchetata in trecut pentru luare de mita

CAPTURA DIN RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL AL MINISTRULUI JUSTITIEI

Functia de presedinte al Comisiei pentru cetatenie, detinuta de Emilia Gina Tache, este considerata sensibila la posibile imixtiuni ale actorilor interesati si, prin urmare, nu are atributii in acordarea de audiente. Cu toate astea, Tache, „este chemata de multe ori in cadrul audientelor acordate de conducerea ANC avocatilor si solicitantilor de cetatenie”, se evidentiaza in raport.

Ulterior, repartizeaza „dosare in regim «de urgenta», pe baza unor liste separate, intocmite probabil in urma audientelor acordate de presedintele ANC sau de catre vicepresedintele ANC Sorin Marius Bozgan”, le-au declarat inspectorilor unii membri ai comisiei.

Inspectorii dau exemple de cazuri in care conducerea institutiei a cerut „solutionarea cererii cu celeritate”, desi nu avea acest drept legal. „Termen 5 luni depasit, propun inaintare la comisie”, scria presedinta pe un astfel de dosar trimis peste rand de Tinu. Desi majoritatea dosarelor se aflau in aceeasi situatie, dosarul a fost solutionat urgent.

CAPTURA DIN RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL AL MINISTRULUI JUSTITIEI

Numele Emiliei Gina Tache este cunoscut presei dintr-un comunicat al Parchetului General, care anunta in primavara lui 2012 destructurarea unei retele formata din functionari de la Evidenta Populatiei, de la ANC si intermediari moldoveni prin care se acorda ilegal cetatenie romana.

In acel dosar, Parchetul cerea si obtinea de la Tribunalul Bucuresti arestarea preventiva a lui Tache, anchetata pentru „luare de mita si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru altul, unor foloase necuvenite (16 acte materiale).”

Dosarul respectiv nu se mai regaseste insa pe portalurile parchetelor si instantelor de judecata, iar Parchetul General nu a raspuns solicitarii VICE referitoare la modul in care s-a solutionat acea cauza.

TUDOREL TOADER. ANDREI TINU DA VINA PE FOSTUL MINISTRU AL JUSTITIEI, CU PRIVIRE LA NUMIREA PRESEDINTEI COMISIEI PENTRU CETATENIE. FOTOGRAFIE DE OCTAV GANEA / INQUAM PHOTOS

In ciuda dosarului, Tache pare sa fi avut o activitate neintrerupta la ANC, potrivit declaratiilor de avere depuse in fiecare an, din 2010 pana in prezent.

Intr-un raspuns transmis inspectorilor de presedintele ANC, Andrei Tinu, acesta mentioneaza ca Emilia Gina Tache a ajuns presedinta a comisiei „la solicitarea expresa a ministrului Justitiei aflat in functie la acea data. In acest context se poate verifica numarul mare de audiente ale doamnei Tache Emilia Gina la cabinetul ministrului Justitiei in perioada anterioara numirii.”

Contactat de VICE, fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader a refuzat un dialog, pe motiv ca este intr-o sedinta, si a cerut sa fie sunat mai tarziu. Ulterior, nu a mai raspuns la telefon.

Emilia Gina Tache nu a putut fi contactata pentru un punct de vedere referitor la acuzatiile aduse ei in raport. Intr-un raspuns transmis insa de ANC la Ministerul Justitiei si atasat raportului, aceasta sustine ca „reclamatiile facute nu sunt justiticate, deoarece membrii Comsiei incercau tergiversarea solutionarii prin solicitari care nu isi aveau rostul”.

„Aceasta situatie cu privire la suspiciunea actelor false din dosarele de cetatenie a dus la tergiversarea solutionarii dosarelor si chiar la blocarea activitatii Comisiei pentru cetatenie, ANC fiind obligata de catre instantele de judecata la solutionarea in termen legal a dosarelor si la plata cheltuielilor de judecata, care nu sunt de neglijat”, a adaugat Tache in punctul de vedere transmis inspectorilor. In plus, ea i-a acuzat pe subalterni ca intarziau dosarele intentionat, „lasand timpul sa rezolve dosarele prin nemunca lor”.

Presedintele ANC: „Inspectorii au perturbat activitatea institutiei”

ANDREI TINU, PRESEDINTELE ANC. FOTOGRAFIE VIA ANDREI TINU

Contactat de VICE, presedintele ANC Andrei Tinu a spus ca a demis-o pe presedinta comisiei, ca urmare a raportului si ca aceasta este subiectul unei anchete disciplinare.

„Eu nu am atributii in solutionarea dosarelor. Tot ce tine de asta este in atributiile comisiei, ai carei membri sunt numiti de ministrul Justitiei”, a adaugat el. Referitor la dosarul penal aflat la Parchetul General, Tinu a spus ca nu a fost chemat la audieri.

Intr-o lista de obiectii aduse de conducerea ANC acestui control, atasate raportului, presedintele Andrei Tinu respinge si el acuzatiile inspectorilor:

„Nu toate persoanele care s-au programat electronic vin si fizic sa depuna actele, ajungandu-se, in ultima perioada, ca dintre cele patru sute de programari, sa fie operate doar 200-250. Dupa epuizarea bonurilor de ordine rezultate din programarile online au inceput sa se prezinte pentru depunerea actelor si persoane care nu se programasera anterior. (...) Orice refuz ar fi o incalcare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului”.

Tinu ii acuza pe inspectori de „perturbarea grava a activitatilor curente” ale institutiei prin „cercetari care pe alocuri au imbracat forma intimidanta”.

Cu privire la continutul conversatiilor de pe holurile institutiei, „consideram ca aprecierile inspectorilor CCM nu se pot baza pe zvonistica din interiorul si din afara institutiei”, referindu-se la expresia „locuri la liber”, mentionata de raportul Corpului de Control.