Schimbare importantă de strategie a Iranului în războiul cu SUA și Israel. Ce urmărește Teheranul și ce a învățat din conflictul de anul trecut

După războiul de anul trecut, când a lansat valuri masive de rachete și drone către Israel, Iranul și-a recalibrat doctrina ripostei, adoptând o campanie mai constantă de lansări, menite să epuizeze apărarea antiaeriană.

În același timp, Teheranul utilizează rachete cu rază scurtă de acțiune și drone pentru atacuri intense asupra aliaților SUA din Golf, vizând infrastructura civilă, precum și bazele militare americane.

Pe ambele fronturi, încearcă să-și consume mai întâi munițiile cele mai puțin valoroase, epuizând în același timp interceptorii adversarilor și perturbând viața normală în regiune, scrie Financial Times.

De sâmbătă, regimul a lansat rachete balistice și drone „în peste 25 de valuri” împotriva țintelor din Israel, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak. Oficialii israelieni au declarat că țara lor a fost ținta unor salve mai mici decât în conflictul anterior, dar într-un ritm mai constant.

„Nu știm unde vor ajunge iranienii, dar acest (război) nu va fi probabil măsurat în ore sau zile”, a spus un fost oficial israelian de securitate citat de Financial Times.

Calculele politice ar putea determina Iranul să escaladeze „dur, rapid și devreme” atacurile împotriva statelor din Golf, a declarat pentru ziarul financiar și Behnam Ben Taleblu, expert în Iran la think-tank-ul Foundation for the Defense of Democracies din Washington.

„Dacă creează o criză suficient de gravă, ei cred că pot determina partenerii SUA din regiune să contribuie la oprirea oricărei operațiuni israeliene sau americane împotriva Iranului”, a spus acesta.

Teheranul folosește mai întâi rachetele mai puțin avansate

În acest moment, Iranul pare să folosească mai întâi rachetele sale cele mai puțin avansate, în încercarea de a epuiza interceptorii americani și israelieni, păstrând rachetele mai avansate pentru o etapă ulterioară a conflictului.

O înregistrare video de pe o stradă din Doha, în Qatar, a arătat ceea ce experții au descris ca fiind o rachetă cu combustibil lichid, relativ puțin sofisticată, care a aterizat pe o stradă după o aparentă interceptare și a explodat într-o minge de foc uriașă.

„Ei sunt conștienți că interceptorii precum Thaad, Arrow și David’s Sling sunt extrem de scumpi și că este nevoie de ani de zile pentru a-i acumula”, a spus pentru Financial Times Robert Campbell, fost maior și specialist în arme aeriene în armata britanică, referindu-se la sistemele americane și israeliene.

În ciuda dorinței de a economisi muniția, Iranul se confruntă și cu presiunea de a lansa rachetele înainte ca lansatoarele iraniene să fie distruse la sol.

Un alt videoclip filmat de un martor ocular a arătat de asemenea ceea ce părea a fi un Shahed-136 – o dronă iraniană cu tehnologie rudimentară, produsă în serie, care a fost utilizată cu efect devastator de Rusia în Ucraina – lovind o bază navală americană din districtul Juffair al capitalei Bahrainului, Manama, unde se află flota a cincea a Marinei SUA.

„Sunt surprins și îngrijorat de faptul că sediul central al Marinei SUA din Bahrain a fost lovit de o dronă Shahed, care este practic un avion de jucărie”, a spus Campbell.

Arsenal reînnoit

Iranul a petrecut lunile de după războiul de 12 zile de anul trecut reînnoindu-și arsenalul și modernizându-și rachetele.

IDF a declarat că Teheranul a folosit peste 500 de rachete împotriva Israelului în timpul războiului din 2025, dintre care aproape 90% au fost interceptate, în timp ce alte câteva sute au fost distruse la sol.

Evaluările serviciilor de informații israeliene au constatat că arsenalul Iranului ajunsese din nou la 2.500 de rachete balistice la începutul conflictului actual.

Majoritatea rachetelor balistice și de croazieră de astăzi se bazează pe sisteme multiple de ghidare pentru a se asigura că trec de bruiajul GPS. Cele mai avansate rachete utilizează ghidare optică, cu camere sau senzori de imagine la bord care le ajută să se îndrepte către o țintă.

În inventarul Iranului, doar câteva rachete, precum Haj Qasem și Qassem Bassir cu combustibil solid, sunt prezentate ca având această tehnologie. Se pare că prima a lovit rafinăria din Haifa în iunie anul trecut, iar cea de-a doua nu a fost utilizată în războiul anterior.

Celelalte rachete de top ale Iranului pun accentul mai mult pe încărcătură decât pe precizie. Cea mai mare rachetă, Khorramshahr, poate transporta o încărcătură de două tone, compensând potențial imprecizia cu puterea distructivă.

Alte rachete avansate utilizate anul trecut includ Fattah-1 cu combustibil solid și Sejjil cu combustibil solid în două trepte.

Mărirea mizelor conflictului

Actualul conflict are și o miză mult mai mare pentru Iran. Spre deosebire de războiul din 2025, uciderea lui Khamenei pare să fi convins Teheranul că acest conflict este o luptă pentru supraviețuirea Republicii Islamice.

În viziunea Teheranului, o ripostă întârziată sau moderată riscă să fie percepută ca o slăbiciune și o invitație la noi atacuri, scrie Al Jazeera.

Duminică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că răzbunarea pentru uciderea lui Khamenei și a altor înalți oficiali este „datoria și dreptul legitim” al țării.

Atacurile asupra statelor din Golf fac parte din această doctrină. Pe de o parte, aceste atacuri vizează aliați și parteneri ai SUA și ai Israelului, baze militare SUA și interese americane.

Pe de altă parte, atacurile generează haos și instabilitate, mărind mizele conflictului.

Strategia de descurajare a Iranului nu se limitează la ținte terestre. Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o parte semnificativă din petrolul și gazul comercializate la nivel mondial, oferă Teheranului o cale rapidă de a zgudui piețele globale. Teheranul nu a închis formal strâmtoarea, dar traficul naval s-a redus drastic oricum.

Luni, efectele extinderii războiului sunt deja vizibile. Spațiul aerian al statelor din Golf este închis, sute de mii de călători care se aflau în zonă sunt prizonieri la sol.

În același timp, prețul petrolului a crescut brusc cu aproape 10%.