Vineri, CPI a cerut arestarea lui Putin, suspectat de deportarea ilegala a copiilor si de transferul ilegal de persoane din Ucraina in Rusia de cand Moscova a lansat invazia anul trecut.

„Curtea Penala Internationala este institutia potrivita pentru a investiga crimele de razboi ... Adevarul este ca nimeni nu este mai presus de lege si asta devine clar acum”, a declarat Scholz la o conferinta de presa comuna la Tokyo cu premierul japonez Fumio Kishida.

Indrazneata miscarea legala va obliga cele 123 de state membre ale curtii sa-l aresteze pe Putin si sa-l transfere la Haga pentru judecata daca va intra pe teritoriul lor.

Moscova a negat in mod repetat acuzatiile conform carora fortele sale ar fi comis atrocitati in timpul invaziei din Ucraina.

CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegala a copiilor si transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei in Federatia Rusa.

La inceputul acestei saptamani, Reuters a scris ca se asteapta ca instanta sa emita mandate, primele din ancheta sa privind conflictul din Ucraina.

Separat, instanta a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleasi acuzatii.

Ce spune decizia Curtii Penale Internationale

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, nascut la 7 octombrie 1952, presedinte al Federatiei Ruse, este presupus responsabil pentru crima de razboi de deportare ilegala a populatiei (copii) si cea de transfer ilegal de populatie (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei in Federatia Rusa (in conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) si 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infractiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel putin incepand cu 24 februarie 2022. Exista motive intemeiate sa se creada ca domnul Putin poarta raspundere penala individuala pentru infractiunile mentionate anterior, (i) pentru ca a comis actele in mod direct, impreuna cu altii si/sau prin altii (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) si (ii) pentru esecul sau de a exercita controlul in mod corespunzator asupra subordonatilor civili si militari care au savarsit actele sau au permis savarsirea acestora si care se aflau sub autoritatea si controlul efectiva a acestuia, in conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).
 

Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, nascuta la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului in biroul presedintelui Federatiei Ruse, este responsabila pentru crima de razboi de deportare ilegala a populatiei (copii) si cea de transfer ilegal de populatie. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei catre Federatia Rusa (in conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) si 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infractiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel putin incepand cu 24 februarie 2022. Exista motive intemeiate sa se creada ca doamna Lvova-Belova poarta raspundere penala individuala pentru infractiunile mentionate mai sus, pentru ca a comis faptele in mod direct, impreuna cu altii si/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).
 

Camera preliminara a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, ca exista motive intemeiate pentru a crede ca fiecare suspect poarta raspunderea pentru crima de razboi de deportare ilegala a populatiei si cea de transfer ilegal de populatie din zonele ocupate ale Ucrainei in Federatia Rusa, in prejudiciul copiilor ucraineni”, arata comunicatul CPI.

Primele reactii de la Moscova si Kiev

In prima reactie de la Moscova, purtatoarea de cuvant a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pe canalul sau Telegram:

„Deciziile Curtii Penale Internationale nu au nicio semnificatie pentru tara noastra, inclusiv din punct de vedere juridic”.

„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale si nu are nicio obligatie in temeiul acestuia”.

Ucraina vorbeste despre decizie istorica, dar care e „doar inceputul”.

Inalti oficiali ucraineni au laudat decizia CPI, procurorul general al tarii, Andrii Kostin, salutand-o drept o decizie „istorica pentru Ucraina si intregul sistem de drept international”.

Andrii Iermak, sefului biroului presedintiei ucrainene, a spus ca emiterea mandatului este „doar inceputul”.

Ce spune Maria Lvova-Belova despre mandatul de arestare emis de CPI pe numele ei

Ce este statutul de la Roma

Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale (denumit adesea Statutul Curtii Penale Internationale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penala Internationala (CPI). A fost adoptat la o conferinta diplomatica de la Roma din 17 iulie 1998 si a intrat in vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul international este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime impotriva umanitatii, crime de razboi si crime de agresiune.

Nici Ucraina si nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma si nu au ratificat textul fondator.

Rusia a semnat Statutul de la Roma in 2000, dar nu l-a ratificat niciodata pentru a deveni membru al CPI si, in cele din urma, si-a retras semnatura in 2016.

La vremea respectiva, Rusia se afla sub presiune internationala cu privire la capturarea si anexarea unilaterala a Crimeei in 2014, precum si o campanie de atacuri aeriene in Siria in sprijinul razboiului presedintelui Bashar al-Assad impotriva rebelilor.

CPI nu poate judeca in absenta

New York Times scria, de asemenea, citand actuali si fosti oficiali care sunt la curent cu aceasta decizie, ca procurorul CPI era asteptat sa ceara unui judecator sa aprobe emiterea de mandate impotriva mai multor rusi pe care ii acuza de rapirea copiilor si adolescentilor din Ucraina si trimiterea lor in tabere de reeducare din Rusia si de vizarea in mod deliberat a infrastructurii civile din Ucraina, a spus sursa sub rezerva anonimatului.

Judecatorul, sau completul de judecata, potrivit Guardian, urma sa decida daca au fost indeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau daca anchetatorii au nevoie de mai multe probe.

Nu era clar atunci pe cine planuia instanta sa acuze in fiecare caz, dar diplomati si experti spuneau atunci ca este posibil ca presedintele rus Vladimir Putin sa fie inculpat, in contextul in care CPI nu recunoaste imunitatea niciunui sef de stat in dosare de crime de razboi, crime impotriva umanitatii sau genocid.

Cu toate acestea, probabilitatea unui proces ramane scazuta, apreciaza unii experti, avand in vedere ca CPI nu poate judeca in absenta, iar Rusia nu este susceptibila sa-si predea oficialii.

Radio Europa Libera scria in martie anul trecut ca, desi nici Ucraina, nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma, in circumstantele actuale, ar putea exista o cale legala: CPI are jurisdictie asupra acestei situatii, deoarece Ucraina a emis o declaratie in temeiul articolului 12. (3) din Statutul CPI care acorda competenta Curtii, in urma anexarii Crimeei de catre Moscova.

Cu toate acestea, chiar si in cazul in care s-ar aplica jurisdictia, cea mai dificila provocare ar fi aducerea lui Putin in instanta. CPI nu judeca inculpatii in absenta, asa ca fie si emitand un mandat de arestare impotriva lui Putin, procesul nu ar putea demara fara el.

Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveste rapiri, amplu acoperite de presa, despre rapirea unor copii ucraineni, de la copii care invata sa mearga la adolescenti.

In cadrul unui program sustinut de Kremlin, ei au fost scosi din Ucraina si plasati in locuinte pentru a deveni cetateni rusi sau au fost trimisi in tabere, pentru a fi reeducati, potrivit NYT si unor cercetatori.

Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodarii.

Moscova prezinta acest program drept o misiune umanitara de protectie a copiilor ucraineni orfani sau abandonati in razboi.

Comisarul rus insarcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a inceput sa trimita copii in Rusia in saptamanile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfarsitul lui februarie 2022, si a aparat cu regularitate la televiziune pentru a promova adoptii.

Vladimir Putin a semnat in mai un decret in vederea accelerarii accesului ucrainenilor la cetatenia rusa.

Karim Khan si-a semnalat in mod public intentia de a deschide acest dosar, subliniind ca transferul ilegal al unor copii in Rusia sau in zone ocupate din Ucraina reprezinta o prioritate a investigatiilor sale.

El a vizitat luna aceasta o ”casa de copii” in sudul Ucrainei, in prezent goala, iar biroul sau a publicat o imagine in care acesta aparea stand printre paturi goale.

„Copiii nu pot fi tratati ca o prada de razboi”, a denuntat el in urma acestei vizite.

Potrivit unui raport publicat in februarie de catre Universitatea Yale si programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel putin 6.000 de copii din Ucraina sunt retinuti in 43 de tabere din Rusia, iar numarul real ar fi mai mare.

Biroul National de Informatii al Guvernului ucrainean estima ca pana la inceputul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.

„S-a acordat multa atentie acestei probleme, iar urmarirea ei ca infractiune va genera multe reactii”, declara seful Asociatei Internationale a Barourilor Mark Ellis.

„Este interzis sa transferi civili cu forta peste frontiera, iar in timpul unui razboi poate fi o crima de razboi. Poate constitui totodata o crima impotriva umanitatii, daca face parte dintr-o politica generalizata si sistematica. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intentie genocidara”, subliniaza ea.

In al doilea caz, procurorul CPI urmeaza sa abordeze atacurile neincetate ruse vizand infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apa, gaze naturale si centrale electrice, situate departe de lupte si care nu sunt considerate tinte militare legitime, relateaza News.ro.