Rușii vor fi amendați dacă caută pe internet conținut considerat „extremist”, potrivit unei noi legi care înăsprește cenzura și ar putea avea consecințe majore asupra vieții private online și a viitorului aplicației WhatsApp în țară, notează Reuters, scrie hotnews.ro.

Legea, adoptată marți de camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, a fost criticată atât de unii susținători ai guvernului, cât și de activiști din opoziție. Contestatarii avertizează că amenzile prevăzute – de până la 5.000 de ruble (aproximativ 64 de dolari) – ar putea deschide calea către acuzații și pedepse mult mai dure.

Lista materialelor extremiste întocmită de Ministerul Justiției din Rusia se întinde pe peste 500 de pagini. Printre entitățile interzise în Rusia pentru presupuse „activități extremiste” se numără Fundația Anticorupție a opozantului decedat Alexei Navalnîi, „mişcarea internaţională LGBT” și gigantul american din domeniul tehnologiei Meta Platforms.

Vineri, parlamentari care reglementează sectorul IT au declarat că WhatsApp, deținut de Meta, ar trebui să se pregătească să părăsească piața rusă, întrucât este posibil să fie inclusă pe lista software-urilor restricționate.

Noua legislație vizează persoanele care caută în mod intenționat materiale considerate extremiste pe internet, inclusiv prin rețele private virtuale (VPN), folosite de milioane de ruși pentru a ocoli cenzura și a accesa conținut interzis.

„Acest proiect de lege vizează un grup foarte restrâns de persoane, care caută conținut extremist pentru că ele însele sunt deja la un pas de extremism”, a declarat Serghei Boiarski, președintele comisiei pentru tehnologia informației din Duma, pentru Duma TV.

Autocenzură online

Ministrul Dezvoltării Digitale, Maksut Șadaev, a declarat că forțele de ordine vor trebui să dovedească faptul că utilizatorii au avut intenția de a accesa materiale extremiste și că simpla accesare a unor platforme nu va fi sancționată.

Nu este însă clar cum vor stabili autoritățile intenția din spatele unei căutări online, iar această lipsă de claritate a stârnit îngrijorare.

Ekaterina Mizulina, șefa Ligii pentru un Internet Sigur din Rusia – o organizație fondată cu sprijinul autorităților – a criticat formulările ambigue ale legii și a avertizat că aceasta ar putea duce la o explozie de fraude, șantaj și extorcări.

„Deocamdată, legea se aplică doar căutării de materiale extremiste, dar nu există nicio garanție”, a scris Mizulina pe Telegram. „Lista ar putea fi extinsă peste câteva zile.”

Sarkis Darbinian, fondatorul organizației pentru drepturi digitale Roskomsvoboda, a declarat că se așteaptă ca mulți oameni să înceapă să se dezaboneze de la anumite canale și să își șteargă aplicațiile.

„Cred că acesta este unul dintre principalele scopuri urmărite: să creeze frică, o stare de incertitudine care să ducă la un nivel mai ridicat de autocenzură în rândul utilizatorilor de internet din Rusia”, a declarat Darbinian pentru Reuters.

La rândul său, ministrul Dezvoltării Digitale, Maksut Șadaev, a afirmat în fața Dumei că este de preferat să se aplice amenzi populației decât să se interzică platforme precum WhatsApp și Google.

Autoritățile de la Moscova încearcă de ani de zile să consolideze ceea ce numesc „suveranitate digitală”, promovând servicii dezvoltate local – inclusiv o nouă aplicație de mesagerie susținută de stat, numită MAX – însă mulți ruși continuă să folosească platforme străine.

Politicianul de opoziție Boris Nadejdin, care a încercat fără succes să candideze împotriva lui Vladimir Putin la alegerile prezidențiale de anul trecut, a organizat marți un protest în fața Dumei și a promis că va continua să conteste proiectul de lege pe parcursul procesului legislativ în Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului, înainte ca acesta să intre în vigoare la 1 septembrie.

„Aceste modificări au stârnit un nivel de rezistență în societatea rusă cum nu s-a mai văzut de multă vreme”, a declarat Boris Nadejdin, remarcând numărul neașteptat de mare de parlamentari care au votat împotriva proiectului de lege în Duma, unde rareori există opoziție reală.

Legea a fost adoptată cu 68% din voturi. S-au înregistrat 67 de voturi împotrivă, adică 14,9%, și 22 de abțineri.