Parlamentul Serbiei a aprobat miercuri numirea lui Djuro Macut, medic şi profesor universitar fără experienţă politică, în postul de prim-ministru, după luni de proteste anticorupţie care au dus la demisia predecesorului său, scrie digi24.ro.

Votul a fost o formalitate în condiţiile în care Partidul Progresist Sârb (SNS) al preşedintelui populist Aleksandar Vucic deţine o majoritate de 156 de deputaţi în parlamentul cu 250 de locuri. 

Potrivit Tanjug, din cei 199 de deputaţi prezenţi, 153 au votat în favoarea noului guvern şi 46 împotrivă, relatează Agerpres. Partidele de opoziţie au cerut un guvern de tranziţie până la alegerile din 2027, însă Vucic şi aliaţii săi au respins cererea. 

Noul guvern va avea 31 de miniştri, dintre care 22 au făcut parte şi din executivul condus de Milos Vucevic, care a demisionat pe fondul protestelor începute în noiembrie după prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, incident în urma căruia au murit 16 persoane. 

Marşuri zilnice conduse de studenţi s-au extins în toată ţara şi au devenit cea mai mare provocare din cei 12 ani de conducere ai lui Vucic, protestatarii acuzând corupţia larg răspândită şi incompetenţa care au condus la drama de la Novi Sad. 

Vucic şi aliaţii săi neagă aceste acuzaţii. Djuro Macut şi guvernul său vor ca protestele să înceteze şi au chemat la un dialog cu protestatarii. 

„Serbia este obosită de blocade”, a spus Macut, adresându-se deputaţilor. În ultimele două zile, protestatari au blocat intrările în sediul radio-televiziunii publice RTS şi au avut ciocniri cu poliţia. 

„Numirea unui nou prim-ministru ce are legături cu noua mişcare politică a preşedintelui Aleksandar Vucic este improbabil să liniştească tensiunile publice”, a apreciat firma de consultanţă Teneo într-o analiză în această săptămână. 

Cabinetul lui Macut este văzut ca un guvern de continuitate în care Vucic va continua să exercite o influenţă considerabilă, în ciuda prerogativelor sale în mare parte ceremoniale. 

„Este complet irelevant cine sunt miniştrii”, a spus în timpul dezbaterii deputatul Miroslav Aleksic de la partidul de opoziţie Mişcarea Poporului. 

Noul prim-ministru a declarat că guvernul său vrea să păstreze deficitul bugetar în limita a 3% din PIB până în 2027 şi să menţină regulile fiscale actuale până în 2029. 

El a mai afirmat că Belgradul va continua să menţină un echilibru între candidatura sa de aderare la UE şi relaţiile cu China, un investitor major, Rusia, un aliat tradiţional, şi Statele Unite.