Christopher Pissarides, profesor la London School of Economics , laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2010, căruia i-a fost recent acordat un doctorat onorific de către Universitatea Națională din Atena, a acordat un interviu publicației elene Kathimerini. El spune că, în cazul tarifelor vamale impuse de Trump, incertitudinea, este mai gravă decât tarifele vamale în sine, relatează hotnews.ro.

– Care va fi rezultatul războiului comercial declanșat de politica tarifară a președintelui american Donald Trump? Va exista o recesiune? Vor exista câștigători și învinși?

Christopher Pissarides: Nu putem ști cum se va termina, deoarece președintele Trump schimbă încontinuu politica. Dacă ar fi spus care vor fi tarifele vamale pentru cei patru ani în care va fi președinte, ar fi existat o certitudine mai mare, iar pagubele ar fi fost mai mici. Acum avem două evoluții negative. În primul rând, tarifele vamale, care reprezintă o formă de impozitare a produselor comercializate, și în al doilea rând, incertitudinea, care poate fi un factor și mai descurajator pentru investiții.

Singurul lucru „pozitiv” este că Departamentul Trezoreriei SUA va încasa o mulțime de venituri din tarife, cu care va putea face ce dorește. De aceea a început dezbaterea despre modul în care Senatul poate reduce impozitul pe venit. E ca și cum ai lua bani de la consumatori și i-ai da bogaților sub formă de impozite mai mici.

Cu toții vom fi pierduți. Cu cât o economie este mai deschisă și cu cât tarifele sunt mai mari, cu atât pagubele produse sunt mai mari. China va fi, de asemenea, grav afectată de tarife, dar și America va fi afectată.

Europa nu pare să fie prea afectată, deoarece tarifele sunt relativ mici, în timp ce unele existau deja,cele la mașini. Cu siguranță va suferi pagube, dar nu la fel de mari ca China și poate alte țări din Asia.

Europa s-ar putea confrunta cu mai multe probleme în viitorul îndepărtat, deoarece mulți chinezi iau acum în considerare o penetrare mai mare, mai agresivă, pe piața europeană, de exemplu, prin de platforme, cum ar fi Temu și Shein. Concurența va fi mare. Producția europeană nu va putea opri această invazie chineză.

– Cum ar trebui să reacționeze Europa? Ar trebui să impună și tarife vamale? Deocamdată, vedem că alege o poziție moderată, concentrându-se pe dialog.

Christopher Pissarides: Sunt de acord cu politica Europei. China este un alt caz, există și probleme geopolitice, și este vorba și de faptul că este vecină cu marile țări asiatice pe care speră să le atragă de partea sa și, prin urmare, estimează că poate rezista lui Trump. Are „curaj”.

Europa nu poate începe un război comercial cu America, pentru că nu îi va putea face față cu ușurință. În plus, tarifele nu sunt foarte mari, așa că mai bine să se continue această politică prudentă.

– Sunteți în favoarea inițiativei Rearm Europe , dar ați spus că fondurile vor fi greu de găsit.

Christopher Pissarides: Efortul Europei de a-și construi propria apărare este foarte bun. Am întârziat, dar o vom face. Desigur, este dificil și va dura ceva timp. Nu construiești ușor o industrie de apărare, în principal pentru că până acum, în ciuda faptului că suntem cu toții membri NATO, am avut o industrie diferită.

America are un singur tip de tanc, Europa are 15-16. E greu să lupți ca o armată, dacă e nevoie.

– Ar trebui Europa să-și sprijine baza industrială? Vedem că este amenințată, de exemplu. industria auto germană de la mașinile electrice din China.

Christopher Pissarides: Industria europeană ar trebui cu siguranță consolidată cu ajutorul noilor tehnologii. Cred că acest lucru se poate face oarecum ușor. Am ratat prima rundă a inteligenței artificiale pentru că nu avem companii digitale mari și acum e prea târziu să le dezvoltăm. Apple, Alphabet, Meta sunt companii cu o vechime de 20-30 de ani. Au devenit atât de mari, au acumulat atât de multă experiență și, mai presus de toate, au atât de multe date de piață, big data, încât este aproape imposibil pentru Europa să dezvolte o companie capabilă să le reziste.

Dar ceea ce putem face este să valorificăm tehnologiile digitale și, mai presus de toate, să le dezvoltăm și să le adoptăm într-un mod mai potrivit economiei și nevoilor Europei. Cred că este absolut necesar să dezvoltăm o industrie a mașinilor electrice în Europa.

Chinezii fac asta de cinci ani, într-un mod în care nici măcar Tesla nu le mai poate ține piept. De ce nu pot face asta Germania sau Suedia?

– A înregistrat vreun progres în Grecia? Vorbeați acum 5 ani de nevoia de a crește productivitatea, de a crea afaceri mai mari, iar noi nu vedem asta

Christopher Pissarides: Da, asta nu s-a întâmplat încă. Aceasta este eterna problemă a regiunii grecești. Grecului îi place magazinul mic, mica afacere, să fie manager, să aibă familia acolo. Aceasta este, desigur, o mentalitate care trebuie schimbată.

În același timp, însă, sectoarele economice din Grecia, în principal turismul, sunt de așa natură încât este dificilă construirea de companii mari. Nu vrei ca insulele să fie pline de hoteluri uriașe. Alte sectoare ale economiei, în afară de turism, trebuie dezvoltate pentru a deveni unități mai mari și mai productive.

Turismul nu are nicio speranță de a crește productivitatea. Numai dacă primește roboți umanoizi, dar nu cred că vom ajunge în punctul în care serviciile turistice din Grecia vor fi asigurate de roboți. Sper că nu cel puțin. Ultimul lucru pe care mi l-aș dori ar fi să fiu pe o insulă grecească și să am un robot care să vină la mine și să-mi spună: „Ce doriți, domnule?” În ciuda faptului că Roubini, care se afla la Delfi, a insistat că acest lucru se va întâmpla foarte curând.

 Ați spus că Grecia ar putea deveni „California Europei”. Acum, unde credeți că ar trebui să punem accent pe dezvoltare?

Christopher Pissarides: Nu doar un lucru, ci mai multe. Încă mai cred că nu am exploatat încă agricultura atât de mult pe cât ar trebui, în timp ce am putea cu dieta mediteraneană care a predominat. Două produse grecești pe care le vezi peste tot, iaurt și brânză feta. Și totuși, o mare companie producătoare de iaurt îi spunea companiei Delphi că producția sa era amenințată din cauza lipsei de facilitare din partea statului. De asemenea, produse proaspete, ulei de măsline, pe care nu le exploatăm atât cât ar trebui, exportăm în continuare măsline în Italia. Apoi, există industria care trebuie susținută.

Costurile nesalariale sunt mari și constituie un factor descurajator pentru extinderea activității productive. În plus, trebuie recuperată forța de muncă greacă bine pregătită care pleacă să lucreze în companii de înaltă tehnologie din afara Greciei. Acest lucru poate ajuta în continuare Microsoft și alte companii care doresc să vină în Grecia pentru a construi centre de date. Și, bineînțeles, ar trebui să ne uităm întotdeauna la companiile cu o orientare extroversivă, nu la companiile care vor produce doar pentru piața greacă.

– Avem perspective în domeniul tehnologiei în Grecia?

Christopher Pissarides: Avem perspective în aceste sectoare, cred, inclusiv în centrele de date. Există însă și dificultăți. Dacă ar fi să numesc o reformă pe care am pus mare accent în raportul nostru și care nu a fost implementată, aceasta este simplificarea și digitalizarea sectorului public.