Stephen Hawking, care a murit la varsta de 76 de ani, a dus o lupta cu o scleroza laterala amiotrofica, insa in ciuda acestei afectiuni, a devenit unul dintre cei mai renumiti si respectati oameni de stiinta ai vremurilor.

Era un barbat cu un puternic simţ al umorului, care a devenit un popular ambasador al ştiinţei şi s-a asigurat întotdeauna ca lucrarile sale pot fi accesibile publicului larg, scrie BBC News, în necrologul dedicat fizicianului.

Astfel, lucrarea sa „O scurta istorie a timpului” a devenit, în mod neaşteptat, un best-seller, chiar daca este neclar cât de multe persoane au reuşit sa o parcurga din scoarţa-n scoarţa. Nu s-a rezumat doar la atât; şi-a transformat vocea într-un simbol, aparând într-o serie de seriale şi de înregistrari vocale.

Cine a fost Stephen Hawking

Stephen William Hawking s-a nascut în Oxford, pe 8 ianuarie 1942. Tatal sau, un cercetator în domeniul biologiei, şi-a luat soţia şi au decis sa fuga din Londra, ca sa scape de bombardamentele germane. Astfel, Hawking a copilarit în Londra şi St. Albans. Dupa ce şi-a obţinut o diploma în fizica la Oxford, şi-a continuat cercetarile postuniversitare în domeniul cosmologiei la Cambridge.

În adolescenţa, era pasionat de calarie, dar când se afla la Cambridge a fost diagnosticat cu o maladie neurodegenerativa care urma sa-l lase complet paralizat. În 1964, când se pregatea sa se casatoreasca cu prima sa soţie, Jane, doctorii i-au spus ca mai are de trait între doi şi trei ani. Cu toate acestea, boala a avansat mult mai lent decât se aşteptau.

Astfel, Hawking a devenit tatal a trei copii şi, chiar daca pâna în 1988 ajunsese sa poata vorbi doar cu ajutorul unul sintetizator vocal, a terminat de scris „O scurta istorie a timpului.”

Stephen Hawking a descoperit fenomenul devenit cunoscut drept „radiaţiile Hawking”, conform caruia gaurile negre pierd energie şi, în cele din urma, ca dispar. Astfel, el şi-a câştigat renumele pentru capacitatea sa extraordinara de a vizualiza soluţii ştiinţifice fara sa faca anumite calcule sau experimente.

Cu toate acestea, „teoria întregului” – care sugereaza ca universul evolueaza conform unor legi bine definite – a fost ceea ce i-a atras pe mulţi.

„Acest set de legi ne pot oferi raspunsurile la întrebari precum: Cum s-a nascut universul? Când şi daca se va sfârşi? Daca da, cum se va produce asta? Daca gasim raspunsurile la aceste întrebari, ar trebui sa fim capabili sa intram în mintea lui Dumnezeu”, spunea el la un moment dat.

Într-o ministerie pentru postul Discovery, Hawking susţinea ca este perfect logic sa ne asumam ca exista viaţa inteligenta şi în alte locuri cu excepţia Pamântului, însa a avertizat ca extratereştrii ar putea sa vina pe pamânt doar pentru a se folosi de resurse, dupa care sa plece mai departe.

„Cred ca viaţa pe Pamânt este într-un pericol din ce în ce mai mare sa dispara din cauza unor dezastre precum un razboi nuclear, un virus creat în laborator sau alte pericole. Cred ca omenirea nu va avea niciun viitor daca nu se muta în spaţiu. De aceea, vreau sa încurajez interesul publicului larg pentru spaţiu”, a declarat el la un moment dat.

Imaginea lui Hawking în cultura populara

Chiar şi realizatorii serialului de animaţie „The Simpsons” i-au dedicat omului de ştiinţa un episod. Astfel, el este portretizat în timp ce bea la un bar cu Homer, sugerând ca i-ar putea fura acestuia ideea ca universul are forma unei gogoşi. Totodata, a aparut în persoana într-un episod al unui serial de comedie BBC „Spiriduşul roşu”, cât şi sub forma de holograma în „Star Treck: Urmatoarea Generaţie.”

Grupul rock Pink Floyd i-a folosit vocea sintetizata pentru introducerea melodiei „Keep Talking” de pe albumul „The Division Bell” (1994).

În 2014, dupa viaţa fizicianului a fost facut filmul „Teoria întregului”, bazat pe felul în care prima sa soţie, Jane Hawking, îşi aminteşte relaţia lor. În acest context, Hawking s-a întâlnit cu actorul Eddie Redmayne, ca parte din pregatirea rolului de om de ştiinţa.

Hawking, despre boala sa

În ciuda obstacolelor întâmpinate pe parcursul vieţii, el a fost profesor la Universitatea Cambridge, iar în 2001 a finalizat a doua lui lucrare „Universul într-o coaja de nuca.”

Stephen Hawking credea ca sclerozalaterala amiotrofica i-a adus anumite beneficii, ba chiar susţinea ca era foarte plictisit de viaţa înainte ca afecţiunea sa evolueze. Cu toate acestea, el a devenit depenent de alte persoane. Din acest motiv, şi-a aratat adesea mulţumirea pentru soţia sa, care l-a îngrijit timp de peste 20 de ani, cât şi rudelor şi prietenilor care au fost şocaţi ca şi-a parasit soţia pentru una din îngrijitoarele sale, cu care s-a casatorit în 1995.

În jurul anilor 2000, Hawking a devenit un vizitator frecvent al departamentului de urgenţa de la spitalul Addenbrooke din Cambridge, unde a fost îngrijit pentru diverse afecţiuni. Poliţia a interogat mai multe persoane cu privire la suspiciuni ca fizicianul ar fi fost abuzat fizic şi verbal timp de mai mulţi ani.

Cei care îl cunoşteau spun ca era imprevizibil şi, de multe ori îşi conducea aproape iresponsabil scaunul electric cu rotile. Astfel, acesta a insistat ca respectivele rani nu au fost cauzate de abuzuri. De aceea, poliţiştii nu au luat nicio masura.

La un moment dat, el a scris ca a trait cu aceasta maladie timp de aproape toata viaţa adulta, dar ca asta nu l-a oprit din a avea o viaţa de familie şi o cariera de succes.

„Ne arata ca nimeni nu trebuie sa-şi piarda speranţa”, a spus el.

Sursa: BBC NEWS