Rusia a invadat Ucraina la sfarsitul lunii februarie 2022 si daca razboiul care a urmat a produs un soc si a facut ravagii, anul acesta a fost marcat si de unele dintre cele mai grave dezastre naturale inregistrate vreodata, scrie stirileprotv.ro
Moartea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii a insemnat sfarsitul unei epoci, iar in Iran a aparut o noua si curajoasa miscare de protest in urma mortii Mahsei Amini.
Postul de televiziune France 24 face o trecere in revista a celor mai importante stiri internationale din 2022, noteaza News.ro.
Rusia invadeaza Ucraina
In primele ore ale diminetii de 24 februarie, trupele rusesti care de luni de zile se adunasera de-a lungul granitelor nordice ale Ucrainei primesc in sfarsit unda verde sa treaca frontiera si sa declanseze o invazie la scara larga. Dar Rusia intampina o rezistenta mai dura decat se astepta. Si, dupa o incercare esuata de a cuceri capitala Kiev, fortele rusesti sunt fortate sa se retraga spre sud si est pentru a se concentra si a "elibera" regiunile in care au putut face unele progrese, printre care se numara autoproclamatele republici pro-ruse Donetk si Luhansk. In septembrie, Moscova anexeaza in mod ilegal cele doua regiuni, impreuna cu Herson si Zaporojie, desi nu detine controlul deplin asupra niciuneia.
Temerile ca Vladimir Putin planuieste, de fapt, o invazie europeana mai ampla determina Occidentul sa furnizeze Ucrainei echipamente si arme, iar NATO decide sa isi consolideze masiv prezenta mai ales pe flancul estic al Europei.
Masinaria de razboi rusa se dovedeste a fi, inca o data, brutala, vizand in mod intentionat atat civilii, cat si infrastructura civila si lasand in urma sa un lung sir de acuzatii de crime de razboi. Pe masura ce anul se apropie de sfarsit, bilantul razboiului este teribil: mii de civili au fost ucisi si aproximativ 14 milioane de ucraineni au fost nevoiti sa fuga din calea bombardamentelor ruse, dintre care 7 milioane s-au refugiat in alte tari.
Europa este lovita de valuri de caldura record si de incendii de vegetatie
Din iunie pana in august, Europa este afectata de o serie de valuri de caldura record, mercurul atingand frecvent 40 de grade Celsius sau chiar mai mult. Cea mai ridicata temperatura se inregistreaza in Pinhao, Portugalia, in data de 14 iulie: 47 de grade Celsius. Potrivit expertilor, valurile de caldura sunt legate de schimbarile climatice din Europa.
Lipsa de precipitatii intre valurile de caldura a dus la seceta generalizata, care, la randul lei, a provocat unele dintre cele mai grave incendii de vegetatie din istorie. Numai in Franta, 62.000 de hectare au fost mistuite de flacari - de sapte ori mai mult decat intr-o vara obisnuita - si mii de oameni au fost nevoiti sa isi paraseasca locuintele.
Inflatia creste vertiginos la nivel mondial
Inca de la inceputul anului, lumea incepe sa resimta efectele unei inflatii mai mari ca urmare a pandemiei de Covid-19. Blocajele au dus la un deficit de aprovizionare la nivel mondial cu materiale de constructii, cipuri si energie, ceea ce a determinat o crestere a preturilor la nivel global.
Apoi, invazia Rusiei in Ucraina si sanctiunile occidentale impotriva Moscovei accelereaza inflatia, influentand la nivel international preturile la petrol, gaze naturale, ingrasaminte si alimente. Acestea din urma sunt puternic afectate de blocarea porturilor ucrainene de catre Rusia, ceea ce impiedica exporturile de cereale ale tarii.
Potrivit Fondului Monetar International, rata globala a inflatiei a crescut la 8% in 2022, fata de 3,4% in 2021. In Europa, aceasta a urcat vertiginos la 9,1%, de la 3,1%, iar in Statele Unite la 8,2%, de la 4,7%.
Boris Johnson se retrage din functia de premier al Marii Britanii
La 7 iulie, premierul britanic de atunci, Boris Johnson, cedeaza in cele din urma presiunii si anunta ca va demisiona de la conducerea tarii imediat ce va fi gasit un inlocuitor. Un sir de scandaluri, inclusiv rapoarte despre petreceri organizate la Downing Street in timpul lockdownului si despre faptul ca era la curent cu acuzatiile de hartuire sexuala aduse unui inalt functionar pe care el il numise, ii determina pe circa 60 de membri ai cabinetului sau sa il paraseasca, lasandu-l fara prea multe optiuni in afara demisiei.
Johnson este inlocuit de Liz Truss la 5 septembrie, dar mandatul acesteia este de scurta durata: dupa ce a prezentat un pachet economic urias, format in mare parte din reduceri de taxe nefinantate, lira sterlina se prabuseste pe fondul unei piete speriate, iar economia sufera o lovitura majora. Dupa doar sase saptamani de activitate, Truss anunta ca renunta la functie.
La 25 octombrie, Rishi Sunak, al doilea clasat in competitia pentru conducerea partidului in vederea inlocuirii lui Johnson, preia functia de prim-ministru si devine primul etnic indian care ajunge in aceasta functie si al treilea prim-ministru al tarii in decurs de nici un an.
Inundatii devastatoare in Pakistan
De la jumatatea lunii iunie si pana in octombrie, Pakistanul este afectat de cele mai grave inundatii din istorie, cauzate de un sezon musonic mai puternic decat in mod normal, coroborat cu topirea ghetarilor. Inundatiile, despre care se spune ca, la un moment dat, au scufundat sub apa o treime din tara, au provocat moartea a peste 1.700 de persoane si au lasat fara adapost cel putin 2 milioane de oameni.
Inundatiile au venit in urma unui val de caldura torida despre care oamenii de stiinta spun ca poate fi legat de schimbarile climatice globale. Defrisarile locale au contribuit, de asemenea, la vastele distrugeri provocate de inundatii, care au afectat in total 33 de milioane de persoane si au lasat campurile agricole devastate si sute de mii de animale moarte.
Oficialii guvernamentali estimeaza ca reconstructia si costurile economice ale dezastrului vor reprezenta pana la 10 % din produsul intern brut al Pakistanului.
FBI perchezitioneaza casa lui Trump de la Mar-a-Lago
LA 8 august, o echipa de agenti FBI perchezitioneaza resedinta lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, in Florida, in cadrul unei anchete care urmareste sa stabileasca daca fostul presedinte american a gestionat in mod necorespunzator documente guvernamentale. In total, agentii scot 20 de cutii cu materiale, inclusiv o nota scrisa de mana, informatii referitoare la presedintele Frantei, Emmanuel Macron, si unele documente marcate "top secret". Mandatul dezvaluie ca FBI investigheaza, de asemenea, daca Trump a incalcat Legea spionajului, care interzice colectarea, transmiterea sau pierderea de informatii in materie de aparare.
Perchezitia marcheaza o escaladare semnificativa in una dintre numeroasele investigatii federale si statale cu care Trump se confrunta deja. Dar, in pofida problemelor juridice tot mai mari care planeaza asupra sa, Trump si-a anuntat in noiembrie intentia de a candida la presedintie in 2024.
La 22 decembrie, el se confrunta cu o noua reactie negativa atunci cand comisia speciala a Camerei Reprezentantilor care a investigat atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA isi publica raportul final, atribuind direct vina pentru evenimentele violente "unui singur om" - Trump - si recomandand ca acesta sa nu mai poata ocupa niciodata o functie.
Moartea reginei Elisabeta a II-a
La 8 septembrie, Regina Elisabeta se stinge din viata din cauza batranetii la Castelul Balmoral din Scotia. La 96 de ani si dupa 70 de ani pe tron, ea este cel mai longeviv monarh al Marii Britanii, iar moartea sa declanseaza inceputul unei perioade de doliu national de 10 zile.
Britanicii ies masiv in strada pentru a deplange moartea iubitei lor suverane, iar la 19 septembrie aceasta are parte de funeralii de stat si este inmormantata la Capela memoriala Regele George al VI-lea, alaturi de sotul ei, Philip, dupa slujbe organizate la Westminster Abbey si la Capela St George de la Castelul Windsor.
La 73 de ani, Charles al III-lea, fiul cel mare al Elisabetei si cel mai longeviv mostenitor al tarii, accede la tron. O ceremonie de incoronare oficiala a lui Charles al III-lea si a sotiei sale, Camilla, va avea loc la Westminster Abbey la 6 mai 2023.
Iranul, in febra protestelor
La 16 septembrie, Mahsa Amini, o iraniana in varsta de 22 de ani, moare intr-un spital din Teheran in circumstante suspecte, dupa ce a fost arestata de politia moravurilor pentru ca nu si-a purtat hijab-ul (valul) in mod corespunzator. In timp ce autoritatile sustin ca aceasta a murit dupa ce a suferit un atac de cord si a intrat in coma, mai multi martori sustin ca Amini a fost batuta crunt de catre agenti inainte de a se prabusi in sectia de politie.
Moartea lui Amini provoaca un scandal in Iran si duce la proteste uriase, la nivel national, oamenii cerand drepturi pentru femei si rasturnarea Republicii Islamice. Femeile - si chiar elevii - joaca un rol cheie in proteste, in timpul carora multe dintre ele au putut fi vazute arzandu-si hijaburile sau taindu-si parul.
Guvernul raspunde prin reprimarea brutala a protestelor, numindu-le "razboi hibrid" dus de disidenti si de tari straine.
Potrivit grupurilor iraniene de activisti pentru drepturile omului IHR si Hrana, peste 450 de protestatari au fost ucisi, inclusiv zeci de minori, iar aproape 18.500 de persoane au fost arestate pana la sfarsitul anului. Doi tineri protestatari, Mohsen Shekari, acuzat de revolte si atacuri asupra fortelor de securitate, si Majidreza Rahnavard, acuzat ca a injunghiat mortal doi membri ai fortelor de securitate, au fost executati dupa ce au fost condamnati pentru "razboi impotriva lui Dumnezeu". Procesele si executiile lor au provocat condamnari si sanctiuni la nivel mondial. Potrivit unor surse, circa 100 de persoane ar fi fost condamnate la moarte si isi asteapta sfarsitul.
Elon Musk devine "CHIEF TWIT"
Dupa multiple rasturnari de situatie de tipul "va fi sau nu va fi", miliardarul Elon Musk, fondatorul SpaceX si Tesla, merge in cele din urma mai departe cu planul sau si cumpara platforma de microblogging Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, la 27 octombrie, dupa ce fusese amenintat cu un proces in cazul in care s-ar fi retras din afacere.
Omul de afaceri preia fraiele intr-un mod energic, incepand prin a concedia CEO-ul si alti directori si facandu-se pe sine "Chief Twit". Apoi, el continua sa concedieze aproape jumatate din forta de munca a Twitter prin e-mail si scapa de moderatorii de continut contractati, precum si de un grup consultativ independent care ajuta Twitter sa contracareze discursul instigator la ura, exploatarea copiilor, sinuciderea, automutilarea si alte teme grave pe care platforma trebuia sa le modereze adesea. Musk anunta, de asemenea, ca utilizatorii vor trebui sa inceapa sa plateasca pentru a avea la cont marcajele albastre de verificare (bifa albastra) prin intermediul unui abonament special, iar conturile suspendate, inclusiv cel al lui Kanye "Ye" West si al fostului presedinte Donald Trump, vor fi restabilite ca parte a noii sale politici de "libertate de exprimare".
Utilizatorii se revolta impotriva noilor politici, fortandu-l pe Musk sa opreasca serviciul de abonament cu marcaj albastru, iar Ye nu rezista mai mult de doua saptamani inainte de a fi dat din nou afara de pe platforma dupa ce a postat pe Twitter o imagine cu o svastica combinata cu Steaua lui David.
Lucrurile ajung la un punct culminant la mijlocul lunii decembrie, cand miliardarul suspenda conturile mai multor jurnalisti, acuzandu-i ca au impartasit informatii private despre locul unde se afla el si familia sa. Masura este condamnata atat de Natiunile Unite, cat si de Uniunea Europeana, aceasta din urma amenintand cu sanctiuni.
La 19 decembrie, Musk lanseaza un sondaj pe Twitter in care intreaba daca ar trebui sa demisioneze din functia de director general si promite sa respecte rezultatele sondajului. 57,5 la suta dintre utilizatori voteaza pentru, iar Musk anunta ca va demisiona imediat ce va gasi pe cineva "suficient de nebun" pentru a accepta postul.
Busculanda mortala de Halloween din Coreea de Sud
La 29 octombrie, in timp ce zeci de mii de petrecareti se aduna pe strazile inguste ale popularului cartier Itaewon din Seul pentru a sarbatori Halloween-ul, se produce o busculada uriasa care se soldeaza cu peste 150 de morti - majoritatea adolescenti sau tineri de 20 de ani - si cu aproape 200 de raniti.
Desi nu a fost identificat un motiv anume pentru a explica ce a dus la aglomeratia fatala, martorii spun ca aceasta a avut loc dupa ce tinerii au luat-o pe o straduta deosebit de ingusta si inclinata, care nu avea cai de evacuare, ceea ce a facut ca oamenii sa fie practic prinsi ca intr-o menghina.
Incidentul este cel mai sangeros din Coreea de Sud de la scufundarea feribotului Sewol in 2014, cand au murit 304 persoane, in principal elevi de liceu.
Alegeri pe muchie de cutit in Brazilia
La 30 octombrie, cu mai putin de doua puncte procentuale diferenta, liderul de stanga al Braziliei, fostul presedinte Luiz Inacio Lula da Silva, il invinge pe Jair Bolsonaro, actualul presedinte ultraconservator, in cea mai stransa cursa electorala de pana acum din aceasta tara.
Rezultatele tin Brazilia in suspans, Bolsonaro ramanand tacut timp de 48 de ore. De luni de zile, el sustinea ca sistemul electronic de vot al tarii este afectat de fraude, iar sustinatorii sai erau pregatiti sa iasa in strada daca ii indeamna sa o faca. In cele din urma, Bolsonaro isi autorizeaza guvernul sa inceapa sa se pregateasca pentru o tranzitie prezidentiala, dar tot nu-si recunoaste infrangerea.
La sfarsitul lunii noiembrie, Bolsonaro contesta rezultatul, sustinand ca unele dintre voturi ar trebui "invalidate" din cauza masinilor de vot, dar este putin probabil ca plangerea sa ajunga foarte departe, deoarece victoria lui Lula a fost deja ratificata de Curtea Superioara Electorala (TSE).
China renunta la politica Zero Covid
La 7 decembrie, China anunta ca va relaxa prevederile cele mai stricte ale politicii sale draconice "zero Covid". Aceasta decizie vine la doar o saptamana dupa ce tara comunista devenise scena celor mai mari demonstratii din ultimele decenii, oamenii iesind pe strazile din intreaga tara pentru a protesta fata de masurile aspre de control si de inchidere, care au separat familii si chiar au provocat moartea unor persoane.
Ca parte a noilor reguli, persoanele care au fost testate pozitiv pentru Covid-19, dar care au doar simptome usoare, au acum permisiunea de a se izola acasa, lockdown-urile sunt limitate la zone mai restranse decat cartiere si orase intregi; iar testele in masa se aplica doar in zonele "cu risc ridicat". Regulile de relaxare inseamna, totodata, ca cetatenii chinezii pot calatori mai liber.
Vestea este intampinata cu bucurie, dar si cu teama, deoarece chinezii au respectat regulile stricte timp de aproape trei ani.
La sfarsitul lunii decembrie, China se confrunta cu un revers urias: aproximativ 37 de milioane de persoane sunt raportate ca fiind infectate cu Covid-19 intr-o singura zi. Procesele-verbale ale unei reuniuni interne a Comisiei Nationale de Sanatate din China arata, de asemenea, ca aproximativ 248 de milioane de persoane, adica aproximativ 18% din populatie, ar fi fost infectate de la inceputul lunii decembrie.
O realizare epocala in domeniul fuziunii nucleare
La 13 decembrie, Departamentul de Energie al SUA anunta o "descoperire stiintifica majora": Cercetatorii americani au reusit sa produca mai multa energie din fuziune decat energia laserului folosit pentru a o induce.
Vestea este preluata in titlurile presei din intreaga lume, deoarece aceasta descoperire ar putea raspunde nevoii disperate a lumii de a dispune de o sursa de energie curata si nelimitata pentru a pune capat dependentei de combustibilii fosili. In afara de faptul ca fuziunea nu produce emisii de carbon in timpul functionarii, aceasta are si multe alte avantaje: nu prezinta niciun risc de dezastru nuclear si produce mult mai putine deseuri radioactive.