Piloții și însoțitorii de bord ai companiilor aeriene europene se simt tot mai presați să lucreze ore lungi și să ascundă semnele oboselii, în detrimentul siguranței, arată un studiu amplu, citat de The Guardian, scrie știrileprotv.ro
Reducerea costurilor și urmărirea profitului de către companiile aeriene au „slăbit în mod sistemic” siguranța, iar mulți angajați epuizați se simt prea intimidați pentru a contesta deciziile managementului, potrivit cercetării realizate de Universitatea din Ghent, Belgia.
Studiul, care a implicat 6.900 de lucrători, a identificat și preocupări în rândul personalului de cabină, care a raportat presiuni de a face vânzări la bord de parfumuri și băuturi alcoolice, ceea ce intră în conflict cu rolul lor de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor.
Raportul arată că pandemia de Covid a accelerat declinul condițiilor de muncă. O generație de piloți seniori a părăsit industria, fiind înlocuită de angajați mai tineri, mai ieftini și mai flexibili, care acceptă contracte precare ce le slăbesc capacitatea de a menține standardele.
Întrebați dacă se simt încrezători să respingă decizii care li se par potențial nesigure, peste jumătate dintre respondenți au spus că nu se simt în stare să „modifice instrucțiunile” managementului pe baza obiecțiilor de siguranță. Rezultatele marchează o deteriorare semnificativă față de un studiu din 2014 al aceleiași universități, când 82% dintre piloți afirmau că pot modifica instrucțiuni.
Piloții ezită să ia decizii de siguranță
Aproximativ 30% dintre piloți au spus că uneori ezită să ia decizii de siguranță de teama unor posibile consecințe negative asupra carierei lor.
„Trecerea către responsabilități de vânzări la bord riscă să dilueze natura centrată pe siguranță a muncii personalului de cabină, creând conflicte de rol, stres psihosocial și ambiguități legale”, au scris autorii studiului, Yves Jorens și Lien Valcke.
„Deși presiunile comerciale pot face aceste practici atractive pentru companiile aeriene, ele vin cu un cost pentru bunăstarea angajaților, standardele de siguranță și integritatea profesională.”
Participanții la studiu au vorbit despre un „model al brânzei elvețiene”, unde straturile de siguranță sunt „slăbite sistematic (prin crearea de găuri suplimentare) din motive financiare, lăsând ultima barieră împotriva accidentelor dependentă de șansă și noroc, și nu de protecție solidă”.
Odată cu creșterea dominanței companiilor low-cost și revenirea traficului aerian după pandemie, echipajele sunt supuse unei presiuni crescute de a lucra schimburi mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă. Astfel, 42% dintre membrii echipajelor cred că managementul prioritizează programarea în locul siguranței, arată cercetătorii.
Oboseala este o problemă persistentă, mulți angajați simțindu-se incapabili să ceară repaus chiar și atunci când sunt epuizați sau bolnavi. Aproape unul din trei piloți și aproape jumătate dintre însoțitorii de bord au recunoscut că uneori ezită să se declare inapți de zbor.
Opiniile echipajelor au fost colectate anonim. Un angajat a spus: „Mă simt ca un criminal doar pentru că sunt bolnav.” Un altul a relatat că managerul bazei europene a țipat: „Ești aici ca să vinzi, naibii!”