Administrația Trump intervine în economie prin investiții directe în companii într-un mod aproape fără precedent în istoria recentă a Statelor Unite, cu excepția perioadelor de război sau criză majoră. Mișcarea marchează o schimbare de direcție semnificativă pentru Partidul Republican, tradițional atașat principiilor pieței libere, relatează cnbc.com, potrivit adevarul.ro.

Un exemplu recent: compania japoneză Nippon Steel a acceptat să acorde președintelui Donald Trump o așa-numită acțiune de aur în U.S. Steel, ca parte a fuziunii controversate dintre cele două firme. Această acțiune oferă președintelui putere de veto asupra deciziilor strategice ale celui de-al treilea mare producător de oțel din SUA.

„Știți cine are acțiunea de aur? Eu”, a declarat Trump pe 15 iulie, în cadrul unui summit dedicat inteligenței artificiale și energiei, desfășurat la Pittsburgh.

Potrivit expertei Sarah Bauerle Danzman, de la Atlantic Council, acest tip de intervenție seamănă cu o naționalizare – însă fără ca firma să beneficieze de investiții guvernamentale directe. În paralel, guvernul american a achiziționat, la începutul lunii iulie, un pachet de acțiuni de 400 de milioane de dolari în compania MP Materials, care extrage pământuri rare, transformând astfel Departamentul Apărării în cel mai mare acționar al firmei.

O premieră pentru industria minieră din SUA

Nivelul sprijinului federal acordat companiei MP Materials este fără precedent, susține Gracelin Baskaran, expertă în minerale critice la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). „Este cea mai amplă cooperare public-privat din istoria industriei miniere din Statele Unite”, afirmă aceasta.

Departamentul Apărării nu a investit niciodată anterior în capitalul unei companii miniere sau într-un proiect minier, ceea ce indică o schimbare radicală în abordarea guvernamentală.

Sarah Danzman explică faptul că poziția unică a fostului președinte în interiorul Partidului Republican îi permite să ia astfel de decizii fără opoziția tradițională față de intervenția statului în economie – opoziție care ar fi fost mult mai pronunțată în cazul unui președinte democrat.

„Dacă un democrat ar fi făcut același lucru, ar fi fost acuzat imediat de comunism. Mulți republicani nu ar fi susținut o astfel de mișcare, din loialitate față de principiile pieței libere”, a adăugat Danzman.

Mai multe investiții de stat în perspectivă

Administrația Trump pare să pregătească o strategie mai amplă de sprijin pentru companiile americane care se confruntă cu concurența statelor precum China. Secretarul de Interne Doug Burgum a sugerat în aprilie că guvernul federal ar putea investi direct în mai multe firme implicate în extracția de minerale critice.

James Litinsky, CEO-ul MP Materials, afirmă că investiția Pentagonului reprezintă „un nou model de accelerare a pieței libere” și ajută industria americană să reziste „mercantilismului chinez”. Senatorul Dave McCormick a descris modelul acțiunii de aur ca fiind unul valoros pentru viitoare investiții care îmbină securitatea națională cu creșterea economică.

„Acum că avem participații la U.S. Steel și MP Materials, rămâne de văzut care va fi următoarea investiție a administrației”, a scris recent analistul Don Bilson, de la Gordon Haskett.

În ianuarie, Trump a propus ca guvernul SUA să dețină un pachet de 50% din rețeaua TikTok, ca parte a unei fuziuni cu o companie americană. Compania-mamă chineză, ByteDance, este obligată de legislație să vândă platforma, altfel TikTok va fi interzis în SUA. Trump a prelungit termenul de conformare până la 17 septembrie.

Tradiția intervenției de stat în SUA

Deși implicarea guvernului american în economie nu este fără precedent, istoricii subliniază că astfel de acțiuni au fost, de regulă, limitate în timp și justificate de situații excepționale, cum ar fi războaiele sau crizele economice.

În timpul crizei financiare din 2008, guvernul american a preluat un pachet majoritar la General Motors pentru a evita falimentul companiei, dar a vândut acțiunile ulterior, în pierdere. În anii ’70, firme precum Lockheed și Chrysler au beneficiat de împrumuturi garantate de stat.

În timpul Primului Război Mondial, președintele Woodrow Wilson a naționalizat rețeaua feroviară, dar a restituit-o sectorului privat după încheierea conflictului. Intervențiile majore din timpul Marii Crize și al celui de-Al Doilea Război Mondial, cum ar fi crearea Autorității Văii Tennessee, au fost decisive pentru relansarea industrială americană.

Rivalitatea cu China, în centrul atenției

Astăzi, Statele Unite nu se confruntă cu o criză economică acută sau cu un conflict militar propriu-zis, însă competiția strategică cu China și Rusia și perturbările din lanțurile de aprovizionare cauzate de pandemie au accelerat adoptarea unor politici economice mai naționaliste.

„Modelul economic chinez se bazează pe supraproducție și pe exporturi subvenționate care distorsionează concurența globală”, explică Danzman. În aprilie, China a impus restricții la exporturile de pământuri rare, esențiale pentru industria americană, ceea ce a dus la întreruperi în producția auto și la o revenire urgentă a SUA la masa negocierilor.

„Trăim un moment istoric în care vechile convingeri despre rolul pieței și al comerțului liber în securitatea națională sunt reanalizate”, afirmă istoricul Mark Wilson, de la Universitatea din Carolina de Nord.

Întrebarea care rămâne, susține Danzman, citat de CNBC, dacă intervenția de stat poate remedia eșecul pieței în domenii critice, precum cel al mineralelor rare. „Astfel de intervenții pot corecta un dezechilibru, dar pot crea altele. Este o distorsiune suplimentară a pieței.”