O echipa de cercetatori din Riga dezvolta tehnologia care va ajuta intr-o zi la schimbarea cursului asteroizilor care se indreapta spre Terra, relateaza Euronews.

Cronoscoapele de mare precizie construite manual in laboratorul start-upului leton Eventech sunt utilizate astazi pentru a urmari miscarile satelitilor.

Dar anul acesta, compania a castigat un contract de la Agentia Spatiala Europeana (ESA) pentru a dezvolta instrumente capabile sa evalueze posibilitatea de a devia cursul unui asteroid inainte ca acesta sa se apropie prea mult de planeta noastra.

La randul sau, NASA intentioneaza sa lanseze anul viitor prima etapa a misiunii AIDA pentru a devia traiectoria unui asteroid si pentru a evalua impactul unei astfel de operatiuni, sub numele de Double Asteroid Redirection Test (DART).

 

De asemenea, ca parte a DART, pe 22 iulie 2021, o racheta Falcon 9 a SpaceX, compania lui Elon Musk urmeaza sa lanseze o sonda de 500 de kilograme, echipata cu o camera, in directia asteroidului Didymos pe care trebuie sa-l loveasca si sa-i modifice cursul actual, care risca sa se apropie de Pamant in 2123.

Cronoscoapele Eventech ar trebui sa fie gata pentru misiunea de urmarire HERA, programata cinci ani mai tarziu, pentru a determina daca acest impact a schimbat intr-adevar cursul asteroidului.

„Noua noastra tehnologie, cu care va fi echipata a doua nava spatiala ESA, numita HERA, va masura daca impactul a indepartat Didymos de cursul anterior, evitand astfel sa loveasca Terra”, a spus Imants Pulkstenis, inginer Eventech.

„Este mult mai interesant sa mergi acolo unde niciun om nu a fost vreodata decat sa faci electronice de larg consum pentru profituri uriase”, a adaugat el el.

Cronoscoapele Eventech fac parte din traditia tehnologiei spatiale a Letoniei, datand din epoca sovietica, atunci cand Sputnik - primul satelit creat de om care a orbitat Pamantul - a fost lansat in 1957.

Ele masoara timpul necesar pentru ca un puls de lumina sa ajunga si sa se intoarca de la un obiect care orbiteaza.

Dispozitivele Eventech pot inregistra masuratori de timp pana la o picosecunda - sau la o miime de miliardime de secunda - permitandu-le sa fie convertite in masuratori de distanta cu o precizie de cel mult doi milimetri.

In fiecare an, aproximativ zece cronoscoape sunt produse de laboratorul leton, pentru a echipa observatoare din intreaga lume.

Acestea fac posibila observarea atmosferei Pamantului, din ce in ce mai aglomerata de noile valuri de sateliti privati, la care se adauga dispozitivele stiintifice si militare traditionale.

Sursa: Digi24.ro