Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianta militara defensiva formata in 1949 de 12 tari, printre care se numara SUA, Marea Britanie si Franta, pentru a contracara pericolul expansiunii sovietice in Europa dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Garantia comuna a securitatii aliantei se bazeaza pe articolul 5 al tratatului, care spune ca orice atac impotriva unuia dintre membrii sai reprezinta un atac asupra tuturor membrilor care trebuie sa vina in apararea tarii atacate in cazul unei agresiuni militare.

De ce Finlanda si Suedia nu sunt deja membre NATO

Ambele state au considerat ca aderarea la NATO ar reprezenta o provocare inutila a Moscovei si, pana acum, au urmat o politica de neutralitate si, mai apoi, de nealiniere fata de ambele tabere pentru a evita sa incite vreo putere regionala majora.

Ingrijorarile Finlandei au fost in mare parte practice: are o granita de 1.300 de kilometri cu Rusia, si-a declarat independenta in 1917, dupa un secol sub conducerea Moscovei pe vremea Imperiului Tarist, si s-a luptat cu fortele sovietice de doua ori in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial inainte de a ceda la 10% din teritoriul sau in favoarea rusilor.

Prin acordul de prietenie, cooperare si asistenta reciproca cu rusii semnat in 1948, Finlanda s-a izolat din punct de vedere militar de vestul Europei, cu toate ca destramarea Uniunii Sovietice si aderarea la UE le-au permis finlandezilor sa iasa din umbra Rusiei.

Opozitia Suediei la aderarea la NATO a fost mai degraba una ideologica. Politica externa postbelica a Suediei s-a concentrat pe dialogul multilateral si dezarmarea nucleara, iar tara nordica s-a considerat de mult timp un mediator al conflictelor internationale, reducandu-si, chiar, efectivul militar la finalul Razboiului Rece.

Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu si a marit bugetul de aparare dupa ce Rusia a anexat Crimeea in 2014, dar multi dintre sustinatorii stangii politice din tara privesc cu suspiciune agenda NATO dominata de SUA si cred ca aderarea va spori tensiunile din regiune.

De ce se gandesc tarile nordice sa se alature aliantei acum

Premierul finlandez, Sanna Marin, si omoloaga sa suedeza, Magdalena Andersson, au spus luna trecuta ca invazia trupelor ruse in Ucraina a „schimbat intreg peisajul securitatii Europei” si a schimbat perceptia populatiei regiunii nordice in mod „dramatic”.

Sondajele arata ca finlandezii prefera ca tara lor sa se alature aliantei NATO in proportie de 75%, in timp ce in Suedia procentul este de 60%. Daca cele doua tari vor adera la NATO, va fi pentru prima data in istoria lor cand vor avea garantii de securitate din partea unor state nucleare.

Cat de mult le vrea NATO in alianta

Ambele tari au trecut de la politica de neutralitate la nealiniament militar in 1995 cand au intrat in UE. Finlanda si Suedia sunt deja partenere NATO: au luat parte la exercitii comune si au facut schimb de informatii secrete cu alti membrii ai aliantei.

Finlanda indeplineste deja tinta de 2% ce reprezinta cota din PIB-ul tarii care trebuie alocata cheltuielilor pentru aparare. Suedia urmeaza si ea sa faca la fel.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus ca tarile nordice ar fi primite „cu bratele deschise” daca vor opta sa se alature si ca procesul de aderare va fi rapid, cu toate ca ratificarea oficiala din partea tuturor membrilor aliantei ar putea dura cateva luni.

Din punct de vedere militar, alaturarea fortelor armate ale Finlandei si Suediei ar reprezenta o crestere majora a efectivelor NATO in Europa de Nord si ar dubla lungimea granitei aliantei cu Rusia, ceea ce ar intari stabilitatea si securitatea regiunii baltice.

Ce spune Rusia despre decizia celor doua tari

Rusia a avertizat in mod repetat Finlanda si Suedia impotriva aderarii la NATO, spunand ca o astfel de decizie va avea „consecinte militare si politice serioase” si ca Moscova va fi obligata sa raspunda pe masura pentru a „restabili echilibrul militar” prin imbunatatirea defensivei in zona baltica, inclusiv prin desfasurarea de arme nucleare.

Vladimir Putin considera NATO o alianta care pune in pericol securitatea Rusiei si nu doar o alianta defensiva. Putin da vina pe NATO pentru ca a blocat eforturile Moscovei de a-si indeplini obiectivele militare in Ucraina si a cerut ca trupele aliantei sa fie retrase din estul Europei.

Nu este clar cum va reactiona Putin daca va considera expansiunea aliantei NATO in nordul Europei un pericol existential pentru Rusia.

Ce se va intampla in urmatoarele zile

Presedintele, premierul si ministrii de top ai Finlandei se vor intalni duminica pentru a lua decizia oficiala de a cere aderarea la NATO. Aprobarea parlamentului va avea apoi loc la inceputul saptamanii viitoare.

Social-democratii suedezi nu s-au pus inca de acord cu privire la aderarea la NATO si se consulta inca intre ei, urmand sa ia o decizie finala duminica. Este de asteptat ca partidul sa fie in mare parte in favoarea deciziei.

Multi analisti considera ca cele doua tari vor trimite cererea de aderare in mod simultan.

Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus vineri ca intrarea Finlandei si Suediei in NATO ar fi o „eroare”, asa cum a fost si aderarea Greciei la Alianta Nord-Atlantica. Reactia Turciei este prima voce discordanta in cadrul NATO in legatura cu perspectiva aderarii celor doua tari nordice. 

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.