Ajunul Anului Nou este marcat in fiecare an de obiceiuri si traditii atat in tara noastra, cat si in toata lumea. In Romania, trecerea intr-un nou an este insotita de ceremoniale cu datini din mosi-stramosi, cu precadere in zonele rurale, precum Plugusorul ori umblatul cu Capra sau cu Ursul. Romanii au si cateva superstitii in noaptea dintre ani, nu duc gunoiul si pun pe masa de Revelion preparate din peste. Inainte de trecerea in 2022, Google marcheaza momentul printr-un Google Doodle, o animatie grafica speciala.
Momentul trecerii in Anul Nou este sarbatorit in intreaga lume, insa fiecare stat are un mod diferit de a-l marca. In tara noastra, dintre traditii nu lipsesc cetele de colindatori care merg cu Plugusorul, cu Semanatul, cu Ursul sau cu Capra.
Traditii, obiceiuri si superstitii de Anul Nou in Romania
"Mascatii", "Ursul" si "Capra" se regasesc in continuare in traditiile romanesti, in special in anumite zone din mediul rural.
In ajunul Anului Nou, pe inserat, tinerii "mascati" pornesc in cete prin satele din nordul Moldovei, purtand costume ale unor personaje - ursul, capra, caiutii, cerbii etc - si merg din poarta in poarta, pana in zorii zilei.
Umblatul cu Capra tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt inlocuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra este denumita „brezaia” (din cauza infatisarii pestrite a mastii), si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou. Capra se alcatuieste dintr-un lemn scurt, cioplit in forma de cap de capra, care se inveleste cu hartie rosie, peste care se pune o alta hartie, neagra, marunt taiata si incretita, sau se lipeste o piele subtire cu par pe ea.
Probabil cel mai cunoscut obicei legat de Ajunul Anului Nou este "Plugusorul". Intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, este menit sa alunge cea a fost rau si sa aduca ceea ce este fast pentru agricultura. La sate, Plugusorul obisnuia sa fie extrem de complex, iar alaiurile care mergeau din casa in casa duceau cu ele chiar un plug adevarat. Plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor.
Stravechi obicei agrar derivat dintr-o practica primitiva, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugusorul a ajuns o urare obisnuita de recolte bogate in anul care abia incepe. Textul este in excelenta o naratie privind muncile agricole, recurgand la elemente fabuloase. Incepe cu aratul, fiind urmat de semanat, ingrijirea plantelor, recoltat si adusul boabelor in hambare.
Semanatul este un obicei agrar, structurat dupa modelul colindelor si practicat de copii in dimineata zilei de Anul Nou, dupa incheierea Plugusorului. Colindatorii purtand traiste de gat incarcate cu seminte de grau, secara, orz, ovaz, mai rar cu porumb, intra in case, arunca boabe cu mana, imitand semanatul pe ogor, si ureaza gazdelor sanatate si roade bogate. Ei sunt rasplatiti cu mere, colaci sau bani. Dupa plecarea lor, gospodinele aduna semintele si le duc in grajdul vitelor, pentru a fi sanatoase peste an.
Superstitii in prima zi din Noul An
Exista si superstitii in prima zi din Noul An pe care le au atat romanii, cat si strainii. In mai multe tari, printre care si Romania, oamenii nu imprumuta bani, bijuterii sau alte obiecte de pret in prima zi din an si nici nu platesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul si nu ofera daruri, toate acestea fiind semne de saracie in anul ce abia incepe. Unii merg chiar mai departe cu superstitia si, daca sunt nevoiti sa scoata ceva din casa, cheama pe altcineva in acest sens.
Traditii si obiceiuri ale altor popoare
Momentul trecerii in Anul Nou este sarbatorit, in prezent, in intreaga lume, insa fiecare tara are un mod diferit de a-l marca, scrie Agerpres.
Austria - La salonul imperial s-a pastrat traditia balului de pe vremea habsburgilor, astfel incat la miezul noptii se aud acordurile "Dunarii albastre" si ale operetei "Liliacul" de Johann Strauss. Pe masa festiva se afla carne de purcel - semn de noroc - iar mesele se decoreaza cu purcelusi din ciocolata.
Belgia - De 1 ianuarie, in Liege, se pastreaza obiceiul de a manca, in familie, choucroute (un fel de varza murata cu carnati), fiecare persoana avand sub farfurie, in mana sau in buzunar o moneda.
Danemarca - Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii in usa vecinilor, existand convingerea ca familia care are cele mai multe cioburi in fata usii va avea parte si de cel mai mult noroc in noul an.
Franta - Trecerea in Anul Nou - numita "le Reveillon" - este marcata in mod festiv, cu tinute elegante, cu preparate fine, cu sampanie si cadouri.
Grecia - Preparatul traditional este "Vasilopita" - o paine in interiorul careia a fost ascuns un banut inainte de a o baga la cuptor. Painea se taie exact la miezul noptii si cine primeste bucata cu banutul va avea noroc in noul an.
Italia - In noaptea de Anul Nou, numita "Capodanno", se pun pe masa mancaruri speciale, despre care se spune ca aduc bogatie si abundenta. La Napoli exista obiceiul de a arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.
Olanda - "Oudejaarsdag" ("ziua anului trecut" - 31 decembrie) este sarbatorita prin multe focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte.
Portugalia - In noaptea dintre ani exista obiceiul (mai ales in insula Madeira) sa se manance 12 smochine, care simbolizeaza 12 dorinte pentru anul care vine.
Spania - Oamenii mananca 12 boabe de strugure la miezul noptii dintre ani, fiecare boaba reprezentand o luna din anul ce urmeaza. In functie de cat de dulce este, asa va fi si luna respectiva: mai buna sau mai dificila.
Turcia - Trecerea in noul an este marcata printr-o sarbatoare a alimentelor traditionale turcesti, iar participantii fac schimb de cadouri.
Brazilia - Pe bulevardul Paulista din orasul Sao Paulo sunt aprinse focuri in aer liber la miezul noptii.
Japonia - Anul Nou reprezinta un simbol al innoirii. Sunt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasa in urma problemele si grijile anului care se incheie si se pregatesc pentru un nou inceput. Copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani inauntru, iar in ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hartie dorintele pentru noul an.
Rusia - Se deschid usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa. Pe masa se pune o bautura facuta din votca, suc de lamaie si apa de la robinet numita "apa murdara", care se bea pentru a inlatura ghinionul in noul an.
SUA - Anul Nou este asteptat pe strazile oraselor, iar la miezul noptii se aud clopote si sirene, cerul este plin de artificii si oamenii striga "Happy New Year!".