Candidatul republican la presedintia SUA, Donald Trump, a spus in repetate randuri ca tara sa va contribui la protejarea aliatilor din NATO de un eventual viitor atac al Rusiei doar daca membrii europeni vor cheltui mai mult pentru aparare, scrie stirileprotv.ro
Fostul lider de la Casa Alba le-a reprosat unor tari europen faptul ca nu isi platesc "partea echitabila" si ca profita de SUA.
In acest context si dupa ce razboiul sangeros pornit de Putin impotriva Ucrainei a intrat in al treilea an, iar amenintarea la adresa tarilor NATO, in special a celor de la granitele Rusiei, creste, statele baltice investesc in aparare mai mult ca oricand.
Luni, 25 martie, in cadrul unui eveniment organizat la Washington, ministrii de Externe ai Lituaniei, Letoniei si Estoniei au vorbit despre gravitatea razboiului din Ucraina si de ceea ce ar putea insemna el in cazul unor viitoare agresiuni ale Rusiei, in special impotriva unor state NATO, scrie Business Insider.
"Nu avem alte optiuni" in afara de a sprijini Ucraina si de a ne asigura ca va castiga, a spus ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, subliniind ca NATO si Occidentul "ar plati" foarte scump daca Rusia va castiga razboiul si daca isi va extinde ambitiile pentru a ataca si alte tari vecine.
Expertii si oficialii au sugerat de multa vreme ca, daca Rusia reuseste sa invinga Ucraina, Vladimir Putin se va simti incurajat sa continue cucerirea de noi teritorii, ceea ce ar putea implica chiar invadarea membrilor NATO, declansand un razboi pe scara larga intre tari care detin arme nucleare.
"SUA trebuie sa se trezeasca"
In timpul discutiei, cei trei ministri au vorbit si despre implicarea instabila a SUA in sprijinirea Ucrainei, dovada stand pachetul de asistenta militara blocat de Congres.
Multe tari, inclusiv China, urmaresc ce se va intampla la sfarsitul razboiului, a spus Tsahkna. "Asadar, cred ca SUA trebuie sa se trezeasca, sa dea dovada de mai mult leadership, pentru ca Europa face mai mult in acest moment", a subliniat acesta.
Discutia a avut loc ca urmare a celui mai recent atac al lui Trump la adresa statelor NATO, despre care acesta a spus ca nu-si platesc "partea echitabil".
Saptamana trecuta, fostul presedinte american a afirmat ca va mentine SUA in NATO daca tarile europene platesc si "joaca cinstit". El a precizat ca Statele Unite "au platit 90% din cheltuielile NATO" si ca, fara SUA, Alianta "literalmente nu ar exista".
NATO beneficiaza de vastul arsenal nuclear al SUA si de aproximativ 100.000 de soldati americani in Europa. Alianta a stabilit linii directoare pentru ca fiecare aliat sa cheltuiasca cel putin 2% din PIB-ul sau pe armata. Este de asteaptat ca 18 din cele 32 de state membre sa atinga acest obiectiv in acest an.
In comentariile sale, Trump nu a tinut cont de progresele inregistrate in cadrul NATO atat pentru a descuraja Rusia, cat si pentru a spori apararea.
Multe state europene, inclusiv cele baltice, au trimis de mult timp ajutor militar Ucrainei si si-au marit recent pachetele de asistenta.
Chiar saptamana trecuta, Franta si Germania au convenit sa produca echipamente militare pentru Ucraina pe teritoriul acestei tari, un pas important pentru ca trupele Kievului sa primeasca piese de schimb, munitii si sisteme complete de armament.
De asemenea, Germania a fost de acord sa trimita un pachet important de ajutor, dar cancelarul Olaf Scholz a refuzat sa trimita rachete Taurus cu raza lunga de actiune, dupa luni de dezbateri.
Iar la inceputul acestei luni, presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a afirmat ca nu exclude trimiterea de trupe occidentale in Ucraina. Desi pozitia sa a fost sustinuta de multi alti lideri europeni, aceasta indica o opinie din ce in ce mai clara ca razboiul din Ucraina devine, asa cum a spus Macron, "existential" pentru Europa.
Balticii inteleg perfect acest sentiment. Amenintarea unei agresiuni a lui Putin este chiar in pragul usii lor. In timp ce vorbea despre modul in care cheltuielile militare ale NATO se compara cu cele ale Rusiei, ministrul leton de Externe, Krisjanis Karins, a subliniat modul in care tarile baltice se pregatesc sa descurajeze si sa contracareze Rusia.
"Asa ca Letonia si tarile vecine merg pana la capat", a spus Karins.
"Investim in propria noastra aparare. Avem bugetat 2,4% din PIB in acest an, dar se pare ca vom ajunge la 3% si vom depasi acest procent si in viitor", a subliniat acesta.
Romania, printre tarile NATO care cheltuiesc peste 2% din PIB pentru aparare
Potrivit predictiilor de la inceputul anului, 18 tari membre NATO cheltuiesc cel putin 2% din produsul intern brut pentru aparare, in timp ce restul au fost indemnate sa atinga rapid acest obiectiv.
Cifrele de anul trecut indicau ca Polonia a cheltuit 3,90% din PIB-ul sau, cu putin peste SUA, care a investit 3,49%, si Grecia, cu 3,01%.
Multe state care se invecineaza cu Rusia sau cu Belarus si-au marit, de asemenea, cheltuielile. Estonia a cheltuit 2,73%, Lituania 2,54%, iar Letonia 2,07%. Finlanda, Romania si
Masura luata de Letonia pentru a descuraja Rusia sa invadeze Europa
Karins a mai spus ca se fac si alti pasi importanti pentru a pregati apararea impotriva Rusiei. "Am reindrodus recrutatea, asa ca ne consolidam fortele armate", o masura nepopulara despre care presedintele leton Edgars Rinkevics spune ca trebuie aplicata si de alte state membre NATO.
"Nimeni nu vrea sa lupte. Dar problema este ca nimeni nu vrea, de asemenea, sa fie invadat. Si nimeni nu vrea sa vada ca razboiul din Ucraina ajunge si la el", a declarat, pentru Financial Times, Rinkevics.
Karins a mai spus ca Letonia si celelalte state baltice achizitioneaza mai multe sisteme de armament si sporesc prezenta militara a NATO in tarile baltice.
Germania va desfasura trupe in Lituania
Chiar luna trecuta, Germania a anuntat ca intentioneaza sa desfasoare doua batalioane de lupta, adica aproximativ 5.000 de soldati, in Lituania, prima miscare de acest fel pentru aceasta tara dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Scopul este de a descuraja o eventuala agresiunea rusa impotriva tarii, precum si de a intari apararea Lituaniei.
Iar la sfarsitul saptamanii trecute, SUA au aprobat un ajutor militar in valoare de 228 de dolari pentru Estonia, Letonia si Lituania. Acesta va fi destinat accelerarii proiectelor de infrastructura militara si de dezvoltare care implica apararea aeriana si maritima, precum si fortele terestre.