Președintele SUA le-a spus consilierilor săi de la Casa Albă că trilaterala Trump-Zelenski-Putin va avea loc după ce, mai întâi, se vor întâlni liderii celor două țări implicate în război, scrie hotnews.ro.

Donald Trump intenționează să lase Rusia și Ucraina să organizeze o întâlnire între președinții lor, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, fără a juca un rol direct pentru moment, potrivit unor oficiali ai administrației de la Washington familiarizați cu situația, șeful Casei Albe făcând astfel un pas înapoi din negocierile menite să pună capăt invaziei ruse din Ucraina, scrie joi The Guardian.

Următoarea etapă în viziunea lui Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina rămâne o întâlnire bilaterală între liderul de la Kremlin și președintele ucrainean, au declarat oficialii citați de publicația britanică.

Trump le-a spus recent consilierilor săi că intenționează să găzduiască o întâlnire trilaterală cu cei doi lideri numai după ce aceștia se vor întâlni mai întâi, deși nu este clar dacă acest summit inițial va avea loc, și că el nu intenționează să se implice în acest efort.

Într-un interviu telefonic acordat marți lui Mark Levin, moderatorul unui talk-show la WABC, Trump a mai spus că ar fi mai bine ca Putin și Zelenski să se întâlnească fără el în prima fază. „Vreau doar să văd ce se întâmplă la întâlnire. Deci, ei sunt în proces de organizare și vom vedea ce se întâmplă”, a precizat liderul de la Casa Albă.

Reticența lui Trump de a pune presiune pe Putin și Zelenski pentru o întâlnire directă între cei doi vine după ce a recunoscut în ultimele zile că încheierea războiului din Ucraina este mai dificilă decât anticipase, după ce anul trecut, în campania electorală, republicanul a afirmat că poate realiza acest lucru în 24 de ore.

De când a revenit în funcția de președinte, el a căutat să medieze un acord rapid de pace după expirarea termenului limită acordat Rusiei pentru a pune capăt războiului, care a expirat luna aceasta, și a anunțat după întâlnirile sale cu Zelenski și cu liderii europeni de la Casa Albă, organizate luni, că a inițiat demersuri pentru o întâlnire bilaterală între președinții rus și ucrainean.

Abordarea de acum a lui Trump

Un înalt oficial al administrației de la Washington a caracterizat situația ca fiind o abordare de tipul „wait-and-see” („abordare de așteptare”) a lui Trump cu privire la posibilitatea programării unei întâlniri între Putin și Zelenski. Însă în ultimele zile au existat puține semne concrete de progres, iar Casa Albă nu are o listă scurtă de locații unde ar putea avea loc întâlnirea.

Casa Albă a transmis, într-un comunicat, că „Trump și echipa sa de securitate națională continuă să colaboreze cu oficialii ruși și ucraineni în vederea organizării unei întâlniri bilaterale pentru a opri uciderile și a pune capăt războiului… Nu este în interesul național să se negocieze în continuare aceste probleme în mod public”.

După întâlnirile de la Casa Albă, Trump a avut o convorbire telefonică cu Putin care a durat aproximativ 40 de minute. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a afirmat ulterior că cei doi lideri au convenit ca negociatori de rang mai înalt să fie numiți pentru discuții directe între Rusia și Ucraina.

Această declarație a semnalat că o întâlnire bilaterală nu se poate desfășura în scurt timp, chiar dacă secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat optimismul că aceasta ar putea avea loc în termen de două săptămâni. Putin a respins în mod repetat încercările anterioare ale lui Zelenski de a se întâlni față în față, după începutul războiului.

Într-o conferință de presă ținută luni seară, după întâlnirile de la Casa Albă, Zelenski a declarat că întâlnirea liderilor europeni cu Trump s-a concentrat pe garanțiile de securitate pentru Ucraina în cadrul oricărui acord de pace, pentru a se asigura faptul că Rusia nu va relua invazia.

Trump s-a oferit să contribuie la garanțiile de securitate, dar a exclus trimiterea de trupe americane pentru a face parte dintr-o forță militară pe teren în Ucraina, pentru menținerea păcii. Se așteaptă ca orice asistență din partea SUA să vină sub forma schimbului de informații sau, eventual, a sprijinului aerian american.

Anterior, Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, a declarat în emisiunea „State of the Union” de la CNN, după summitul Trump-Putin din Alaska, că liderul de la Kremlin a fost de acord ca SUA să ofere Ucrainei o garanție de securitate similară mandatului de autoapărare colectivă prevăzut la articolul 5 din Tratatul NATO.

„Am reușit să obținem următoarea concesie: că Statele Unite ar putea oferi o protecție similară articolului 5, care este unul dintre motivele reale pentru care Ucraina dorește să adere la NATO”, a spus Witkoff.

Dar acceptarea de către Putin a garanțiilor de securitate similare celor ale NATO s-ar putea să nu fie atât de simplă. Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a sugerat, de asemenea, că Rusia ar trebui să fie unul dintre garanții de securitate pentru Ucraina – o propunere pe care Casa Albă a respins-o în privat, a declarat un oficial.

„Partea ucraineană a propus, iar delegația noastră a fost de acord la momentul respectiv, să se elaboreze garanții de securitate care să implice toți membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – adică Rusia, Republica Populară Chineză, Statele Unite, Franța și Regatul Unit”, a declarat Lavrov.

După reuniunea extraordinară de la Casa Albă, Zelenski a prezentat și un plan care prevede cumpărarea de armament american în valoare de 90 de miliarde de dolari, prin intermediul țărilor europene din NATO, pentru a obține garanții de securitate, precum și un plan prin care SUA să achiziționeze drone din Ucraina. Nu a fost clar imediat dacă acest lucru face parte din acordul privind armele pentru Ucraina anunțat luna trecută de Trump.

Lavrov a anunțat condițiile pentru o întâlnire directă

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reiterat o condiție pe care Ucraina a respins-o deja ca inacceptabilă și a ridicat iarăși chestiunea „lipsei de legitimitate” a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit declarațiilor citate de Reuters și Kommersant. Declarația temperează optimismul privind un summit al celor doi lideri, alimentat de președintele SUA Donald Trump.

Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu Volodimir Zelenski, dar toate problemele trebuie rezolvate mai întâi și există o întrebare cu privire la autoritatea președintelui ucrainean de a semna un acord, a declarat joi ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Declarațiile Moscovei pun sub semnul întrebării organizarea unui summit Putin-Zelenski.

Întrebat de jurnaliști dacă Putin este dispus să se întâlnească cu Zelenski, ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat joi că „președintele nostru a afirmat în repetate rânduri că este dispus să se întâlnească, inclusiv cu domnul Zelenski.

Lavrov a adăugat însă o rezervă: „cu condiția ca toate problemele care necesită atenție la cel mai înalt nivel să fie bine rezolvate, iar experții și miniștrii să pregătească recomandări adecvate”, a scris Kommersant.

„Și, desigur, cu condiția ca, atunci când și dacă – sperăm că atunci când – se va ajunge la semnarea viitoarelor acorduri, problema legitimității persoanei care semnează aceste acorduri din partea ucraineană să fie rezolvată”, a spus Lavrov.

Putin a ridicat în repetate rânduri semne de întrebare cu privire la legitimitatea lui Zelenski, întrucât mandatul acestuia urma să expire în mai 2024, dar războiul a împiedicat organizarea de noi alegeri prezidențiale.

Oficialii ruși spun că sunt îngrijorați că, dacă Zelenski semnează acordul, un viitor lider al Ucrainei ar putea să îl conteste pe motiv că mandatul lui Zelenski a expirat din punct de vedere tehnic.

Cât despre garanțiile de securitate în cadrul unui acord de pace în Ucraina, Lavrov a repetat că Rusia este de acord, dar să se țină cont și de interesele Moscovei, care dorește ca Ucraina să fie o țară neutră și să-și mențină statutul de stat fără arme nucleare.

El a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că încearcă să mute în altă direcție atenția de la ceea ce Rusia descrie drept „cauzele profunde” ale războiului, o formulă repetată constant de Moscova de la începutul acestui război și prin care cere de fapt, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Referindu-se la astfel la insistențele susținătorilor ucraineni ai Ucrainei, în special președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, de a trimite în Ucraina trupe ca o formă de garanție de securitate pentru această țară, șeful diplomației ruse a subliniat din nou că „o intervenție străină pe o parte a teritoriului ucrainean (…) ar fi total inacceptabilă pentru Rusia”, potrivit agențiilor internaționale de presă, citate de Agerpres.

Din punctul de vedere al Moscovei, a explicat Lavrov, garanțiile de securitate pentru Ucraina trebuie avute în vedere pornind de la discuțiile pe acest subiect care s-au desfășurat între Rusia și Ucraina în 2022 la Istanbul, unde cererea adresată Kievului de Moscova a fost să accepte un statut de neutralitate în schimbul garanțiilor de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, respectiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit și Franța.

Conform mai multor surse, la summitul cu Trump desfășurat vineri Putin a cerut ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Donețk și Luhansk) și în schimb Rusia să înghețe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil față de ideea unor garanții de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA, dar în afara NATO și fără trimiterea unor trupe ale acestei alianțe în Ucraina.

Zelenski respinge însă cedarea oricărui teritoriu și a declarat după întâlnirile desfășurate luni la Casa Albă cu Trump că această chestiune rămâne să fie discutată direct între el și Putin la reuniunea despre care Trump anunțase initial că se fac pregătiri.

Discuțiile avute de Trump cu Zelenski și cu liderii europeni au lăsat neclară calea către pace în Ucraina și s-au axat mai degrabă pe garanțiile de securitate asupra cărora insistă Ucraina și susținătorii săi europeni.

Zelenski vrea o „reacție puternică” din partea SUA dacă Putin nu este dispus să se vadă cu el

Liderul ucrainean a afirmat joi că Kievul își dorește o „reacție puternică” din partea Washingtonului dacă președintele rus Vladimir Putin nu este dispus să aibă o întâlnire cu el pentru o discuție bilaterală.

„Am răspuns imediat la propunerea de întâlnire bilaterală: suntem pregătiți. Dar ce se întâmplă dacă rușii nu sunt pregătiți?”, a spus Zelenski în comentarii publicate joi, în urma unei întâlniri cu jurnaliștii la Kiev cu o zi în urmă.

„Dacă rușii nu sunt pregătiți, ne-am dori să vedem o reacție puternică din partea Statelor Unite”, a adăugat Zelenski.

În ciuda unui val de diplomație în ultimele zile între Trump și omologii săi rus și ucrainean, calea spre pace rămâne incertă, pe măsură ce Washingtonul și aliații săi analizează cum ar putea arăta garanțiile de securitate pentru Kiev.

Rusia a lansat o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022 și acum controlează puțin sub 20% din teritoriul vecinului său, făcând treptat progrese în est în ultima vreme, deși conflictul a devenit în mare parte unul de uzură.

Zelenski a spus că nu este clar ce concesii privind teritoriul este dispusă să facă Moscova pentru a încheia războiul. Trump a afirmat anterior că atât Kievul, cât și Moscova vor trebui să cedeze teritorii.

„Pentru a discuta ce este dispusă să facă Ucraina, să auzim mai întâi ce este dispusă să facă Rusia. Nu știm asta”, le-a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Posibilul loc al bilateralei

El a spus că o posibilă întâlnire cu Putin ar putea avea loc într-o țară europeană neutră, cum ar fi Elveția, Austria sau Turcia. „Credem că ar fi corect, iar europenii au subliniat acest lucru, ca întâlnirea să aibă loc în Europa neutră. Pentru că există război în Ucraina și pe continentul european”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Am spus că suntem de acord. Elveția, Austria, suntem de acord. Turcia? Pentru noi, Turcia este o țară NATO și parte a Europei. Nu suntem împotriva acestui lucru”, a declarat președintele ucrainean.

În schimb, el a exclus posibilitatea ca întâlnirea să aibă loc la Moscova și a subliniat, de asemenea, că organizarea întâlnirii în Ungaria, așa cum a fost propusă, ar fi „dificilă”. „Nu este ușor, pentru că toate țările europene sunt unite în sprijinirea Ucrainei în război. Și, să fim sinceri, Budapesta nu ne-a sprijinit”, a explicat el.

Totodată, Zelenski a declarat că Beijingul nu poate fi un garant de securitate pentru Ucraina, dat fiind că China nu a ajutat după invazia rusă.

Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în Uniunea Europeană, s-a oferit de două ori să găzduiască discuții de pace între Rusia și Ucraina, a declarat joi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Marți, guvernul austriac și-a exprimat disponibilitatea de a-i permite lui Putin să participe la un summit cu omologul său ucrainean la Viena, în ciuda mandatului de arestare emis împotriva președintelui rus de către Curtea Penală Internațională (CPI), a mai scris Agerpres.

„Dacă negocierile vor avea loc la Viena, vom contacta CPI, în conformitate cu acordurile noastre privind găzduirea organizațiilor internaționale la Viena (…), pentru a permite participarea președintelui Putin”, a precizat într-un comunicat biroul cancelarului austriac conservator Christian Stocker.

Rușii „au nevoie de încă 4 ani pentru a ocupa Donbasul”, spune Zelenski

În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii, Zelenski a mai spus că Rusia își comasează trupele în partea ocupată a regiunii Zaporojie, în sudul Ucrainei, în vederea unei posibile ofensive. Potrivit liderului ucrainean, Moscova își transferă forțele în această zonă din regiunea rusă Kursk.

Totodată, Zelenski a apreciat că Rusia ar avea nevoie de încă patru ani pentru a prelua complet controlul asupra Donbasului și nu ar putea în niciun caz realiza acest lucru până la sfârșitul acestui an. Zelenski a menționat că, înainte de invazia din 2022, Rusia a acaparat aproximativ o treime din regiunea Donețk.

„Acum, în total, controlează între 67% și 69%. Cu alte cuvinte, spunem că, în aproape patru ani de război la scară largă, au ocupat o treime din regiunea Donețk. Și de aceea am explicat că poveștile conform cărora vor ocupa Donbasul nostru până la sfârșitul anului nu sunt decât vorbe-n vânt”, a declarat el.

„Adică, au nevoie de încă patru ani pentru a ocupa Donbasul nostru”, a afirmat președintele ucrainean, referindu-se la regiunea estică a Ucrainei, formată din oblasturile Lugansk – controlat aproape în totalitate de Rusia – și Donețk.

Zelenski a mai declarat că rușii nu vor putea menține controlul asupra zonelor pe care le ocupă în regiunea nord-estică Sumî și a afirmat că este o chestiune de „câteva luni” până când ucrainenii vor reuși să-i expulzeze peste graniță.

Rusia a anexat unilateral peninsula Crimeea și regiunile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, deși le controlează doar parțial pe ultimele trei.

De asemenea, Zelenski a mai afirmat că i-a cerut președintelui american Donald Trump să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orban să înceteze blocarea deschiderii negocierilor pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

„I-am cerut președintelui Trump ca Budapesta să nu blocheze aderarea noastră la Uniunea Europeană. Președintele Trump a promis că echipa sa va lucra la acest lucru”, a declarat Zelenski.

El a mai precizat că țara sa a testat cu succes o nouă rachetă cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri, numită Flamingo, iar producția de masă ar putea fi lansată la începutul anului viitor. „Racheta a fost supusă unor teste concludente. Este în prezent racheta noastră cea mai performantă: poate parcurge 3.000 de kilometri”, a spus președintele ucrainean.