Liderii NATO speră că Donald Trump va ajunge la summitul de marți și miercuri de la Haga, unde statele membre sunt așteptate să aprobe o creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare, adică exact ce și-a dorit președintele SUA, scriu Fox News, Politico și Deutsche Welle, scrie hotnews.ro.

Un înalt oficial al administrației Trump a declarat duminică pentru Wall Street Journal că președintele SUA intenționează în continuare să participe la summitul NATO care va avea loc la Haga marți și miercuri.

El va pleca marți spre Olanda și va ajunge târziu în seara aceleiași zile. Asta este o ușoară modificare a programului față de data de plecare inițial, planificată pentru luni, scrie Fox News.

Trump era așteptat să participe marți seara la o cină oficială cu ceilalți lideri NATO, dar nu este clar dacă va mai ajunge, având în vedere ora târzie de sosire marți.

Modificarea programului survine după ce președintele a părăsit brusc summitul economic G7 din Canada pentru a se ocupa de situația din Orientul Mijlociu.

Unele semne de întrebare privind prezența președintelui SUA la summit păreau că mai plutesc încă în Europa, luni, iar un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat doar că Berlinul nu are niciun motiv să presupună că Trump nu va participa.

„Summitul este în pregătire de săptămâni și luni. Membrii NATO și-au confirmat participarea. Nu avem niciun motiv să presupunem altceva”, a declarat purtătorul de cuvânt când a fost întrebat despre participarea lui Trump.

Mai puțină Ucraina

Un lucru cert este că pozițiile și măsurile președintelui SUA vor da în mare parte tonul evenimentului.

Summitul va include probabil discuții despre recenta decizie a lui Trump de a implica Statele Unite în campania militară împotriva Iranului.

Ucraina este însă mai degrabă marginalizată, după cum observă și publicația Kyiv Independent.

Președintele Volodimir Zelenski a fost invitat la summit, liderii urmând să discute despre asistența acordată Ucrainei în contextul războiului.

Cu toate acestea, criza din Ucraina nu va fi cel mai probabil tema centrală de discuție, scrie Fox News.

De asemenea, nu va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la Haga.

Aceasta, scrie Politico, este o altă concesie făcută Statelor Unite, care, în ciuda insistențelor unor aliați de a organiza o astfel de sesiune, nu au fost interesate să atragă atenția asupra războiului pe care Trump nu a reușit să-l încheie, așa cum promisese în campania electorală.

Aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO nu vor fi probabil în centrul atenției la summit și nici nu vor fi menționate în mod special în declarația finală.

În documentul final vor fi una sau două fraze care vor face referire la Rusia ca amenințare, au declarat surse NATO pentru Deutsche Welle, dar nu vor fi folosite cuvinte dure, având în vedere eforturile continue ale SUA de a aduce cele două țări la masa negocierilor.

„Trump trebuie să primească credit pentru cei 5%”

Oficialii NATO au declarat pentru Deutsche Welle că planul celor prezenți la summit este de a-i oferi lui Trump o victorie, dar și „despre reechilibrarea alianței”, un diplomat de rang înalt subliniind că, dacă acest lucru se va întâmpla, summitul va fi un succes răsunător.

„(Trump) trebuie să primească credit pentru cei 5% — de aceea organizăm summitul”, a declarat pentru Politico un alt oficial european din domeniul apărării, care a dorit să rămână anonim.

„Tot restul este simplificat pentru a minimiza riscurile”, a spus oficialul.

Principala victorie a lui Trump va fi cea privind angajamentul obținut de la aliați pentru creșterea cheltuielilor în apărare cu cel puțin 5% din PIB.

Obiectivul, care va fi aprobat la summitul de la Haga, este extrem de ambițios și are potențialul de a transforma societățile din Europa.

În multe țări UE, justiția socială și stabilitatea economică au fost mai degrabă priorități pentru guvernele naționale timp de decenii.

În viitor, observă Deutsche Welle, acestea s-ar putea concentra pe consolidarea puterii militare și pe obținerea unei mai mari independențe față de Statele Unite.

Acest scenariu a dus la o rezistență crescândă în unele părți ale Europei. Spania s-a opus acestei măsuri, dar în cele din urmă și-a abandonat opoziția duminică, după ce s-a ajuns la un acord pentru ca ea să fie exceptată de la acord.

O posibilă ciocnire cu Trump

Întrebat cum ar explica planul său cetățenilor europeni care se opun reducerilor politicilor sociale în favoarea achiziționării de noi arme, secretarul general al NATO Mark Rutte a declarat recent că liderii trebuie să acționeze acum, deoarece „altfel, peste patru sau cinci ani, vom fi cu adevărat amenințați și atunci va trebui să vă înscrieți la cursuri de limba rusă sau să plecați în Noua Zeelandă”.

Ideea sa a fost aceea de a împărți banii în două părți și de a aloca 3,5% din PIB pentru nevoile de bază ale apărării și 1,5% pentru investiții legate de securitate.

Aceste investiții includ construirea de drumuri și poduri mai largi, care să poată transporta armament greu, dar și îmbunătățiri în domeniul securității cibernetice, măsuri împotriva atacurilor hibride, protecție civilă și ajutor pentru Ucraina.

Va fi mulțumit Trump?

„Statele Unite vor ca toată lumea să spună: «Da, vorbim serios. Avem un plan. 5% este real. Vom ajunge acolo»”, a explicat Kurt Volker, fost ambasador al Statelor Unite la NATO și membru al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), citat de NBC News.

„Dar un lucru de urmărit este dacă mesajul este într-adevăr corect. Unele dintre mesajele unor aliați europeni, cel puțin atunci când informează propriile mass-media și propriile parlamente, sunt: «Da, 5%, dar de fapt este 3,5% și 1,5%, și asta poate însemna aproape orice». Așadar, va avea loc o reducere (a angajamentelor privind cheltuielile de apărare) aproape imediat”, a remarcat Volker la o ședință informativă a CEPA înaintea summitului NATO.

„Și dacă acest lucru este subliniat în mod excesiv, va avea loc o ciocnire cu SUA”, a avertizat el.