UE va fi „pregătită” pentru război cu Rusia până în 2030 – document al Comisiei Europene

„Până în 2030, Europa are nevoie de o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”, se arată în proiectul discutat miercuri seara de miniștrii apărării, înainte de a fi prezentat joi Colegiului comisarilor.

Acesta va fi prezentat liderilor UE săptămâna viitoare.

Foaia de parcurs privind pregătirea în domeniul apărării pentru 2030 este un semn al rolului crescând al UE în afacerile militare, o reacție la războiul Rusiei împotriva Ucrainei și la angajamentul neclar al președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană.

„O Rusie militarizată reprezintă o amenințare persistentă la adresa securității europene în viitorul previzibil”, se arată în documentul, care a fost publicat pentru prima dată de Bloomberg.

În timp ce țările UE își măresc rapid bugetele de apărare, o mare parte din aceste cheltuieli „rămân în mod copleșitor naționale, ceea ce duce la fragmentare, inflație a costurilor și lipsă de interoperabilitate”, se arată în documentul de 16 pagini.

Organismul executiv al UE îndeamnă statele UE să achiziționeze arme în comun și dorește ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin 40% din achizițiile în domeniul apărării să fie contracte comune, față de mai puțin de o cincime în prezent.

Foaia de parcurs stabilește, de asemenea, obiective pentru ca, până în 2028, cel puțin 55% din achizițiile de arme să provină de la companii din UE și Ucraina, iar până în 2030, cel puțin 60%.

Stabilirea priorităților

Documentul trece în revistă, punct cu punct, o serie de priorități.

Unul dintre obiectivele sale principale este de a acoperi lacunele UE în materie de capacități în nouă domenii: apărarea antiaeriană și antirachetă, mijloace de sprijin, mobilitate militară, sisteme de artilerie, AI și cibernetică, rachete și muniție, drone și antidrone, luptă terestră și maritimă.

Planul menționează, de asemenea, domenii precum pregătirea pentru apărare și rolul Ucrainei, care ar fi puternic înarmată și sprijinită pentru a descuraja agresiunea rusă.

De asemenea, include calendarul pentru o serie de proiecte-cheie: Eastern Flank Watch, care va integra sistemele de apărare terestră cu sistemele de apărare aeriană și de combatere a dronelor, precum și „European Drone Wall” (Zidul european împotriva dronelor), propus recent de Comisie pentru a proteja mai bine țările din est; European Air Shield (Scutul aerian european), pentru a crea un sistem de apărare aeriană cu mai multe niveluri; și Defence Space Shield (Scutul spațial de apărare), pentru a proteja resursele spațiale ale blocului.

Comisia speră că liderii UE vor aproba aceste trei proiecte până la sfârșitul anului.

Pentru a fi gata până în 2030, conform proiectului de foaie de parcurs, proiectele din toate domeniile prioritare ar trebui lansate în prima jumătate a anului 2026.

Până la sfârșitul anului 2028, proiectele, contractele și finanțarea ar trebui să fie în vigoare pentru a aborda cele mai urgente lacune.

Comisia dorește, de asemenea, să identifice capacitatea industrială necesară pentru a acoperi lacunele și să identifice riscurile și blocajele din lanțul de aprovizionare cu materii prime critice.

Acest lucru s-ar putea dovedi controversat, întrucât industria europeană a fost, în mod tradițional, reticentă în a împărtăși prea multe informații despre producție și lanțurile de aprovizionare cu Bruxelles.

De unde vin banii

Documentul precizează că UE va contribui la mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul apărării, inclusiv programul SAFE de împrumuturi pentru arme în valoare de 150 de miliarde de euro, Programul industrial european de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro – care se află încă în negociere –, Fondul european de apărare și, odată ce va fi adoptat în 2027, următorul buget multianual al blocului.

Acesta subliniază că țările vor păstra controlul, accentuând faptul că „statele membre sunt și vor rămâne suverane în ceea ce privește apărarea națională”.

În ciuda limbajului prudent, unele țări membre se opun rolului mai important al UE în domeniul apărării, care este în mod tradițional rezervat guvernelor naționale.

„Obiectivul principal trebuie să fie pregătirea condițiilor necesare pentru ca statele membre să își poată îndeplini obiectivele naționale și internaționale în materie de capacități”, a declarat Germania în contribuția sa oficială la Foaia de parcurs a UE pentru 2030.

Contribuția Suediei, distribuită diplomaților, afirma că „indicatorii trebuie să fie orientați către rezultate și să se concentreze pe măsurarea rezultatelor tangibile”, în loc să solicite informații cu privire la măsura în care țările utilizează instrumente specifice, cum ar fi achizițiile comune.

Planul militar, în curs de elaborare încă din vară, încearcă să răspundă preocupărilor întregului bloc, nu doar ale țărilor care se simt cel mai amenințate de Rusia.

Într-un gest de recunoaștere față de țările din sudul Europei, precum Italia și Spania, planul afirmă că „Europa nu își poate permite să ignore amenințările provenite din alte părți ale lumii”, menționând Orientul Mijlociu și Africa.

Proiectul insistă, de asemenea, asupra faptului că UE va coordona îndeaproape acțiunile sale cu NATO. Alianța și unele capitale naționale sunt îngrijorate de faptul că Bruxelles ar putea crea o structură de apărare paralelă, care ar complica planurile de război, în loc să se integreze armonios cu NATO.