Zi neagră pentru istoria României. Ion Iliescu, primul președinte al țării după căderea comunismului, a decedat astăzi. Fostul lider de la București avea 95 de ani și suferea de afecțiuni cardivasculare severe, iar după ultimele investigații a fost diagnosticat și cu cancer pulmonar. În Republica Moldova, figura lui rămâne asociată cu începutul relațiilor oficiale dintre Chișinău și București.
Născut în orașul Oltenița în 1930, Ion Iliescu a urmat studii inginerești la București și apoi la Moscova, unde a fost remarcat ca un comunist devotat. Însă destinul i-a rezervat un rol istoric în România postdecembristă. Parcursul politic al lui Iliescu a început devreme. S-a alăturat Uniunii Tineretului Comunist în 1944, la doar 14 ani, și a devenit membru al Partidului Comunist Român în 1953. Ascensiunea sa în ierarhia partidului a fost fulminantă și a ocupat funcții importante. Începând cu 1971, relația lui Iliescu cu Nicolae Ceaușescu s-a deteriorat semnificativ. Ceaușescu nu avea încredere deplină în el și îl considera un potențial succesor periculos.
În haosul care a urmat căderii regimului Ceaușescu în decembrie 1989, Ion Iliescu a jucat un rol central. La 22 decembrie 1989, a apărut ca lider al Frontului Salvării Naționale.
„Ceaușescu, acest om este fără inimă, fără suflet, fără creier, fără rațiune!”
În decembrie 1989 Iliescu a preluat conducerea României după căderea lui Ceaușescu și a devenit primul președinte ales democratic, cu susținerea unei majorități covârșitoare, de 85% din voturi.
„Iliescu te votăm tot neamul!”
Pentru unii, Iliescu a fost salvatorul de după dictatură. Pentru alții, garantul continuității sistemului vechi. A condus România în trei mandate prezidențiale și a lăsat în urmă un amestec de reforme lente, stabilitate politică și momente controversate. Unul dintre cele mai controversate aspecte ale primului mandat au fost Mineriadele. Aceste intervenții ale minerilor din Valea Jiului în București au marcat primul mandat al lui Iliescu, în special în ianuarie și iunie 1990. Aceste acțiuni au avut ca scop suprimarea protestelor din Piața Universității.
Ion ILIESCU, FOSTUL PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI: „Avem de-a face cu o încercare de rebeliune de tip legionar.”
4 morți, peste 1300 de răniți, peste 1200 de persoane lipsite de libertate – acesta a fost bilanțul primei mineriade pentru care Ion Iliescu a fost chemat să dea socoteală. Totul, la 35 de ani după ce le mulțumea personal minerilor.
"Vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat şi în aceste zile: că sunteţi o forţă puternică, cu o înaltă disciplină civică.” de scos
Ion Iliescu mai apare într-un dosar, cel al Revoluției din decembrie 1989, în care este vizat de aceleași acuzații de infracțiuni contra umanității.
„V-ați imaginat cum ar fi aratat România dacă nu erați președinte? N-aveți pe conștiința acei oameni, acele victime?"
După ce a pierdut alegerile din 1996, Iliescu a revenit la președinție în 2000. În timpul celui de-al doilea mandat, România a realizat progrese semnificative în integrarea euro-atlantică. În 2004, țara a aderat la NATO, iar negocierile pentru aderarea la UE au fost finalizate în 2007.
Ion ILIESCU, FOSTUL PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI: „Este un moment istoric, care marchează rupture definitivă cu trecutul și în același timp un nou început.”
Relația sa cu Republica Moldova a fost una pragmatică. Ion Iliescu a fost primul lider de la București care a recunoscut independența Moldovei, în 1991. A susținut deschiderea diplomatică dar a păstrat o atitudine reținută față de ideea unei reuniri. Chiar și așa, Iliescu a fost bine văzut de o parte din moldoveni. În anii săi de glorie, diaspora românească din Republica Moldova nu era la fel de numeroasă și vocală ca astăzi, dar prezența la vot a fost semnificativă. În alegerile din 2000, mulți moldoveni cu dublă cetățenie i-au acordat votul, considerându-l o figură calmă și previzibilă într-o perioadă agitată.
În ultimii ani, fostul președinte al României a avut probleme grave de sănătate, cum ar fi afecțiuni cardiovasculare severe. În 2019, a suferit o intervenție pe cord deschis în urma unei pericardite. După acel episod, starea lui s-a deteriorat vizibil. A fost complet retras din viața publică, îngrijit de familie și rar vizitat chiar și de apropiați. Pe data de 9 iulie a acestuian, Ion Iliescu a fost internat din nou la spital. După mai multe investigații, medicii au confirmat diagnosticul: cancer pulmonar. Decesul său activează un protocol de stat complex, reglementat de legislația română, care prevede funeralii de stat pentru foștii șefi de stat. Aceste ceremonii implică onoruri militare și o organizare detaliată, gestionată de instituțiile statului.