Un magistrat de la Curtea de Apel Ploieşti ignoră o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie române, hotărând că va judeca o solicitare de anulare a hotărârii Curtea Constituțională a României din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.
Anterior, Curtea Supremă română a admis, într-o speţă similară, excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, dosarul de la Curtea de Apel Ploieşti are ca obiect "anulare act administrativ", iar pârâtă este Curtea Constituţională a României.
Judecătorul de la CA Ploieşti a decis, marţi, că această instanţă este competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza şi a încuviinţat proba cu înscrisuri, stabilind termen de judecată pentru data de 27 mai, urmând să fie citată CCR.
"Faţă de dispoziţiile anterior evocate din care rezultă că nicio instanţă străină nu pare a avea competenţa de a se pronunţa şi cel puţin o instanţă românească, fie aceasta şi penală, ar fi competentă să se pronunţe cu privire la parte din alegaţiile cuprinse în cererea reclamantei, observând că din jurisprudenţa depusă la dosarul cauzei de către reclamantă se face dovada că s-a procedat la anularea unei Hotărâri CCR de către Curtea de Apel Bucureşti prin s.c 2924/20.08.2018, rămasă definitivă, (...) Curtea de Apel Ploieşti - SCAF, se declară competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza. (...) declară admisibile şi încuviinţează proba cu înscrisuri, cele de la dosarul cauzei. Încuviinţează proba cu înscrisuri obţinute din mediul online ce constă în nota înregistrată la Administraţia prezidenţială cu nr. xxxx.(...) încuviinţează proba cu toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii deciziei contestate, astfel că, la solicitarea reclamantei emite adresă către CCR pentru a le transmite acestei Curţi. Constată că pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării Deciziei CCR nr xxxx se impun a fi analizate înscrisurile încuviinţate ca probă la cererea reclamantei, judecata cererii de suspendare urmând a fi amânată mai cu seamă că suspendarea executării Deciziei CCR nr XXXX neurmată de anularea HG de organizarea alegerile electorale contemporane nu afectează simpla organizare a acestora. Prorogă discutarea sesizării CJUE pentru următorul termen de judecată, cerere de sesizare formulată de către reclamantă. Acordă termen la data de 27.05.2025 ora 15:30, cu citarea CCR", este decizia postată pe site-ul Curţii de Apel Ploieşti.
Decizia Înaltei Curți în cazul unei cereri similare
La sfârşitul lunii aprilie, un alt magistrat de la Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere similară, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile formulate de Curtea Constituţională a României şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a casat sentinţa pronunţată la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare, respectiv de anulare a hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024.
"Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca rămasă fără obiect. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în recurs invocată din oficiu. Respinge recursul declarat de Andrei Ştefan Mitrea ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă. Admite recursurile declarate de recurenta-pârâta Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă", se arată în minuta deciziei Înaltei Curţi.