Transalpina este drumul situat la cea mai mare altitudine din Romania si unul dintre cele mai spectaculoase din lume. Nu este insa finalizat, pentru ca patronul firmei care l-a construit a fost arestat acum 6 ani.
De atunci, autoritaţile noastre nu au fost în stare sa gaseasca o soluţie pentru ca şoseaua alpina sa fie totuşi terminata. Firma de constructii îsi are sediul în Slatina, iar patron este Octavian Balţoi. Unul dintre cei mai bogati 500 de români, abonat la lucrari cu statul si îndeosebi la lucrari venite de la Ministerul Dezvoltarii. Este un apropiat al vicepremierului Paul Stanescu, ministru al Dezvoltarii. Si el plecat tot de aici din Slatina, a condus PSD Olt. Dar si cu Darius Vâlcov.
Octavian Balţoi l-a primit pe Alex Dima la sediul firmei, în Slatina, dar la vederea camerei de filmat s-a hotarât sa nu mai dea interviu. Printre lucrarile realizate de firma sa se numara si Bursa de cereale din Corabia, o cladire ridicata cu un milion si jumatate de euro, care sta nefolosita de ani buni si canalizari în mai multe comune din Oltenia, unele cu aceleasi probleme ca la Rânca.
Octavian Balţoi nu a vrut sa apara în fata camerei pe motiv ca “nu mai este tânar, nu are 20 de ani si nu e prea frumos”. Mai spune ca la Rânca a predat o lucrare de arta. Balţoi are mai multe case în Rânca pe terenuri concesionate de la primarie cu mult înainte sa obtina lucrarea de constructie.
Departamentul de lupta antifrauda a cercetat situatia din Rânca si a transmis anul trecut Ministerului Dezvoltarii o nota pentru constatarea neregulilor si a creantelor bugetare. Ministerul Dezvoltarii, condus de Paul Stanescu, ne-a transmis însa ca ministerul nu a constat la Rânca aspecte care sa impuna masuri.
Multi turisti ajung aici în trecere, atrasi de drumul care traverseaza muntele. Transalpina. Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, dar în aceeasi masura si unul dintre cele mai periculoase. Si asta din cauza hoţiei, incompetenţei şi într-o buna masura si a prostiei. Acest drum nu este terminat. Si de 6 ani de zile lucrarile au fost întrerupte. Iar cei care trec pe aici îsi risca viata
Transalpina este cel mai înalt drum din România, iar povestea lui începe acum 2.000 de ani, când romanii au trecut muntii pe aici. În Primul Razboi Mondial drumul a fost pietruit de germani, iar mai târziu reparat si inaugurat de regele Carol al II- lea. Tocmai de aceea se mai numeste si Drumul Regelui.
Într-o ancheta “România, te iubesc”, acum trei ani am aratat cum s-au cheltuit milioane de euro pe multe lucrari care apar doar în acte. Ideea refacerii acestui drum a aparut la începutul anului 2008, pe când bani pentru Autostrada Comarnic - Brasov sau pentru Centura Capitalei nu erau de gasit. Constructia a fost facuta de firma celebrului Nelu Iordache, Romstrade si a costat peste 300.000.000 de euro.
Alin Goga era pe atunci director în Ministerul Transpoturilor condus de Ludovic Orban. În 2015 marturisea: “A venit la mine Mihai Popescu. Era consilierul lui Ludovic Orban. Si îmi zice: ma, frate, am si eu un primar, e prieten cu prietenul asta al meu si a zis ca ne da câte 5 mii de metri patrati la Rânca, asta mi-e sfânta mea cruce, îi faci si lui o hârtie cum sa îsi reabiliteze drumul? Si am zis: bine, ma. Hai ca îti fac o hârtie. Am facut o hârtie din aia pompoasa. Nu m-am gândit ca se întâmpla ceva. Am pus sa semneze primarul, prefectul, presedintele Consiliului judetean”.
Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor: “Era nevoie de investiţia asta. S-au dus 300 de milioane de euro. Proiectul în sine e important si a avut sustinere. Face legatura între Ardeal si Muntenia pe un traseu istoric”.
În 2012 DNA a declansat o ancheta, Nelu Iordache a fost arestat, iar lucrarile au fost întrerupte. Si asa au ramas pâna în acest moment. Compania de Drumuri sustine ca dosarul Transalpina se afla abia în procedura prealabila la Tribunalul Bucuresti si nu are un termen stabilit pentru judecata.
Grav este ca de pe acest drum lipsesc elemente de siguranta. Dupa finalizarea procesului în instanta, compania va scoate continuarea lucrarilor la licitatie. Va dura însa ani pâna se va întâmpla acest lucru.
Noi românii ar trebui sa întelegem ca din turism se fac bani. Ne batem însa joc si nu ne pasa. Pe acesti munti s-ar putea schia din Rânca pâna la malul Lacului Vidra. Aici au fost gândite acum câtiva ani partii pe mai bine de 80 de kilometri. Au ramas doar planuri pe hârtie.
Cu greu s-au realizat 9 kilometri de pârtie în 2012, pârtia Transalpina ski resort, iar de atunci în fiecare an s-a schiat pe pârtie doar câteva saptamâni, la sfârsitul iernii, pentru ca firma care a construit pârtia si care o administreaza se tot cearta pe bani cu primaria din Voineasa, proprietarul acestui loc.
Lucrarile la pârtie nu sunt gata nici acum, locuri de cazare pentru miile de turisti care ajung aici nu exista, iar din toamna pâna la începutul verii soseaua Transalpina, care face legatura între pârtie si Rânca, sta închisa din cauza conditiilor meteo.
Locuri de cazare au fost în zona. La Vidra, la câtiva kilometri de pârtia Transalpina, Ceausescu planuia sa organizeze Olimpiada de iarna din 2000. Asa ca a construit aici o statiune la cheie.
Revoltator si frunstrant nu e doar halul în care arata acest loc. Frustrant e faptul ca de-a lungul vremii am aratat de la an la an cum se degradeaza acest loc. I-am aratat pe responsabili, pe vinovati, pe cei care ar trebui sa ia masuri si sa faca ceva cu acest loc. Din pacate, nu s-a întâmplat nimic si asta pentru ca nu le pasa. Nu vrem sa profitam de o comoara pe care o avem aici.
I-am solicitat ministrul Turismului un interviu în care sa discutam despre masurile care s-ar putea lua în aceste locuri. N-a vrut sa vorbeasca. În definitv, ce ar putea sa spuna? Pentru domeniile schiabile n-a facut nimic remarcabil pâna acum.
Ne întoarcem în Rânca. Aici firma aceluasi Octavian Balţoi a construit si un telescaun. O alta lucrare cu cântec de mai bine de 4 milioane de euro finalizata ca si canalizarea tot în 2011. Bani veniti de la Uniunea Europeana, prin Ministerul Dezvoltarii.
La Rânca s-ar putea schia pe zeci de kilometri. Muntele este extrem de generos în aceasta zona. Din pacate, cea mai lunga pârtie de aici si cea mai importanta are doar 860 de metri.
Pantelimon Todea era primarul Novaciului în perioada acestor investitii: “Acolo a fost o chestie... deci proiectul pentru lotul 2 nu a fost proiectat pe acolo. Ma întelegeti? Transportul pe cablu. A avut alt amplasament. S-a schimbat amplasamentul pentru ca pe sub telescaun au aparut concesiuni din partea Baia”.
Prin urmare, pâna sa se apuce de construit, primaria din Baia a dat loturi pe terenul pârtiei. Asa ca au facut pârtia mai scurta si doar pentru schiorii avansati. Când lucrarea a fost gata, primariile din Baia de Fier si Novaci, plus Consiliul Judetean condus de Ion Calinoiu, au înfiintat societatea Vârful Papusa pentru a administra telescaunul si pârtia. Dupa doi ani, societatea a intrat în insolvenţa. Ghiţu Danuţ, angajat al primariei Novaci, a condus firma: “Mi-e scârba sa mai vorbesc. N-au stiut ca drumul ala trebuie deszapezit. Venea ala sa îl deszapezesca vineri si îl termina duminica. Niste chestii de prost gust. Mi-a lasat un gust amar”.
De câtiva ani pârtia a fost preluata în administare de firma aceluiasi Octavian Balţoi. Si aici aceeasi situatie. Fosele din zona telescaunului deverseaza mizeria în pârâul care trece prin zona.
