Un război tot mai costisitor: Rusia rămâne fără bani pentru a continua lupta contra Ucrainei. Care sunt soluțiile lui Vladimir Putin

„Pentru a menține mașina militară a Rusiei în funcțiune în acest fel, este nevoie de mult mai mulți bani - și pur și simplu nu există”, a declarat Milov, care a fost consilier economic al guvernului rus la începutul anilor 2000, pentru Kyiv Independent.  

Șapte ani de deficite Vladimir Dubrovskiy, economist senior la Centrul pentru Cercetări Sociale și Economice din Ucraina, a declarat că deficitul este „cea mai gravă problemă economică și politico-economică a Rusiei”.Țara se confruntă cu șapte ani consecutivi de deficit bugetar ridicat (peste 2%) - o serie nemaiîntâlnită din 1999, potrivit raportului lui Milov. 

Guvernul rus a renunțat oficial la obiectivul de a menține deficitul sub 1% din PIB. Pentru 2025, deficitul prognozat a fost majorat cu 0,5%, ajungând la un total de 2,6%. Guvernul se așteaptă ca deficitul din 2026 să scadă la 1,6% din PIB, dar analiștii spun că această prognoză este probabil nerealistă. „Deficitul pe care Rusia îl preconizează pentru 2025 este destul de semnificativ. Este adevărat că deficitul planificat pentru 2026 este mai mic, dar aceste cifre sunt doar o iluzie”, a declarat Benjamin Hilgenstock, șeful departamentului de cercetare macroeconomică și strategie al Institutului KSE. Dubrovskiy consideră, de asemenea, că cifrele prognozate sunt subestimate. 

„Dacă războiul continuă, deficitul va crește aproape sigur în mod semnificativ, așa cum s-a întâmplat în trecut”, a declarat el pentru Kyiv Independent.

 „Mai mult, această estimare nu ține cont de impactul potențial al viitoarelor sancțiuni economice”. 

Hilgenstock a adăugat că, în orice caz, un deficit de 2-3% din PIB este „mult pentru Rusia, deoarece nu are acces la finanțare ca țările normale”. Moscova rămâne exclusă de pe piețele financiare internaționale din cauza sancțiunilor, rămânând dependentă de împrumuturile interne și de rezervele limitate. Chiar și China, considerată odată un potențial creditor, a refuzat să acorde împrumuturi guvernamentale.

Un război costisitor 

Această criză fiscală afectează capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei. Kremlinul a fost forțat - cel puțin pe hârtie - să limiteze creșterile suplimentare ale cheltuielilor militare pentru a-și menține conturile sub control. Cu toate acestea, guvernul nu mai publică date reale privind cheltuielile, ci doar prognoze. 

Între 2026 și 2028, Moscova susține că cheltuielile pentru apărare vor rămâne neschimbate, scăzând ușor ca pondere în PIB de la 6,3% în 2025 la 5,5% în 2026 și 2027, și mai departe la 4,7% în 2028. Milov afirmă că cifrele ascund o problemă mai profundă.

 „Complexul militar-industrial se confruntă cu dificultăți financiare”, a declarat Milov.

 „Menținerea funcționării acestuia chiar și la ritmul actual – fără reducerile suplimentare pe care le-am văzut – devine din ce în ce mai dificilă.” Serghei Chemezov, directorul general al Rostec, cel mai mare producător de arme din Rusia, a recunoscut în august că „rentabilitatea producției rămâne scăzută, iar în unele cazuri chiar zero, dacă nu chiar negativă”, lăsând „puține fonduri pentru dezvoltare”. 

Rezultatul, a spus Milov, este că Rusia își poate permite doar un război limitat, de intensitate redusă. El a remarcat că faza actuală a războiului „nu este foarte intensă” în ceea ce privește utilizarea echipamentelor militare, cum ar fi tancurile, bazându-se în principal pe atacuri cu drone, atacuri cu rachete și ofensive localizate. „Acest tip de război îl pot susține pentru o perioadă de timp”, a spus Milov, „dar întrebarea este pentru ce”.

Reducerea bonusurilor 

Mai multe regiuni importante - printre care Sankt Petersburg, Samara, Tatarstan și Bashkortostan - au redus bonusurile de recrutare pentru luptătorii voluntari, în unele cazuri de cinci ori. În loc să lanseze o nouă mobilizare, Kremlinul s-a bazat pe stimulente financiare și campanii de recrutare, oferind contracte lucrative voluntarilor dispuși să lupte în Ucraina. Deși aceste plăți sunt extrase din bugetele regionale, nu din cele federale, această tendință reflectă criza bugetară mai amplă a Rusiei, a remarcat Milov, care limitează sever capacitatea centrului federal de a oferi asistență financiară regiunilor. 

Fără opțiuni 

Odată epuizate căile tradiționale de finanțare, Rusia se confruntă cu opțiuni limitate pentru finanțarea deficitului bugetar. Partea lichidă a Fondului Național de Avere - odată principalul tampon fiscal al Rusiei - s-a redus la 4,2 trilioane de ruble (n.r. 50 de miliarde de dolari), mult sub deficitul de 5,7 trilioane de ruble (n.r. 70 de miliarde de dolari) prevăzut doar pentru 2025. 

Împrumuturile interne prin obligațiuni de stat sunt, de asemenea, imposibile din punct de vedere funcțional în condițiile actuale, deoarece randamentul obligațiunilor pe 10 ani depășește 15%. 

Costul ridicat al serviciului datoriei compensează suma care poate fi potențial strânsă. Mark Stalczynski, analist senior la RAND, a remarcat că guvernul rus a majorat impozitele „pentru a compensa parțial” cheltuielile de apărare de la începutul războiului pe scară largă.Dar, deși guvernul a recurs la majorări fiscale semnificative - cum ar fi creșterea impozitului pe profitul companiilor la 25% și planificarea unei creșteri a taxei pe valoarea adăugată la 22% - veniturile rezultate au generat doar o fracțiune din ceea ce este necesar. Prin urmare, singura opțiune rămasă la care guvernul pare să recurgă este emisiunea monetară - de facto, creditul acordat guvernului de către Banca Centrală, a remarcat Milov. 

„Împrumuturile interne pe scară largă ar deprima și mai mult economia și ar reaminti imediat elitelor ruse de dezastruosul colaps financiar din 1998, care a fost cauzat de același tip de finanțare a deficitului la rate ridicate ale dobânzii”, a spus Dubrovskiy.

Cum poate Occidentul să scoată Rusia din joc 

Potrivit lui Milov, adâncirea crizei economice și bugetare din Rusia este o consecință directă a sancțiunilor occidentale. El a susținut că Europa trebuie să accelereze eliminarea treptată a energiei rusești - reducând importurile de gaz natural lichefiat până în 2027 și toate celelalte resurse energetice până în 2028, pentru a perturba și mai mult mașina de război a Rusiei. 

„Acest lucru este extrem de important”, a spus el, adăugând că aprovizionarea cu gaz a Slovaciei și Ungariei, precum și exporturile de GNL către Europa de Vest rămân printre principalele surse de venit ale Gazprom. 

„Aceste livrări aduc Gazprom peste jumătate din profitul său total”, a spus Milov.

Vasily Astrov, economist senior la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, consideră că înrăutățirea performanței fiscale a Rusiei în acest an se datorează în principal două factori — prețurile globale mai mici ale petrolului și o rublă supraevaluată. Puterea rublei a redus veniturile din exporturile de energie odată convertite în moneda națională, a declarat el pentru Kyiv Independent. 

Dubrovskiy a afirmat că, deși plafonul prețului petrolului, care stabilește prețul maxim admisibil pentru exporturile rusești de petrol transportat pe mare, rămâne „cea mai importantă măsură” împotriva Rusiei, acesta nu a devenit încă pe deplin eficient.Sancțiunile secundare și restricțiile care vizează anumite entități rusești „au fost până acum în mare parte simbolice”, producând în cel mai bun caz „efecte punctuale”, potrivit lui Dubrovskiy. 

„Până în prezent, scăderea globală a prețurilor petrolului a avut cel mai mare impact”, a spus el.Milov a subliniat că sancțiunile occidentale - deși nu sunt o „măsură magică” unică, ci mai degrabă un sistem complex de restricții - funcționează. 

„Inflația și ratele dobânzilor ridicate sunt, desigur, un produs direct al sancțiunilor”, a concluzionat Milov.