Ungaria continuă să coboare în clasamentul statului de drept pe fondul unui declin global, potrivit unui nou raport al World Justice Project publicat marți, citat de POLITICO, scrie digi24.ro

Ungaria condusă de naționalistul de dreapta Viktor Orban a obținut un scor de 0,50 din 1,0 posibil – cel mai mic scor în materie de stat de drept din Uniunea Europeană cu 27 de membri – și cu 0,02 sub scorul său din 2024. 

Doar Slovacia, cu o scădere de 0,023 față de anul trecut, până la 0,64, a înregistrat o scădere mai accentuată a ratingului său în cadrul blocului comunitar. 

Dar Ungaria nu a fost singurul loc în care justiția a avut rezultate slabe: raportul a acordat scoruri mai mici în ceea ce privește statul de drept pentru două treimi dintre statele membre ale UE în comparație cu 2024, din cauza „reducerea transparenței guvernamentale, deteriorarea sistemului judiciar și slăbirea aplicării reglementărilor”. Studiul a remarcat tendințe similare de scădere în Regatul Unit (0,78, în scădere cu 0,01), Statele Unite (0,68, în scădere cu 0,028), Rusia (0,41, în scădere cu 0,049) și Ucraina (0,48, în scădere cu 0,007).

Rusia a înregistrat cea mai accentuată scădere generală între 2024 și 2025 dintre toate țările studiate, în timp ce regresul semnificativ al statului de drept în SUA a plasat-o între Slovenia și Portugalia în clasamentul țărilor din UE, AELS și America de Nord. La celălalt capăt al scalei, Danemarca a fost țara cu cea mai bună performanță în materie de stat de drept (0,90) din UE și AELS, urmată de Norvegia, Finlanda și Suedia. Studiul a identificat o slăbire a modului în care sunt puse în aplicare reglementările guvernamentale în întreaga UE.

 „În mod deosebit, influența necorespunzătoare asupra reglementărilor guvernamentale s-a agravat în 63 % din țările UE, iar întârzierile în procedurile administrative au crescut în 70 % dintre țările UE”, au scris cercetătorii. Ei au constatat, de asemenea, că trei din patru țări ale UE au înregistrat un declin în justiția civilă și penală, justiția civilă devenind mai puțin liberă de discriminare, iar sistemele penale mai puțin imparțiale. În mai mult de jumătate din țările UE, instanțele judecătorești au fost din ce în ce mai supuse influenței necorespunzătoare a guvernului.