Universități din întreaga lume caută să ofere refugiu studenților afectați de măsurile luate de președintele american Donald Trump împotriva instituțiilor de învățământ superior din SUA și vizează nu doar studenți de top, ci și o parte a miliardelor de dolari generate până acum de aceștia pentru economia americană, relatează vineri agenția Reuters, potrivit hotnews.ro.
Universitatea Osaka, una dintre cele mai bine cotate din Japonia, oferă studenților și cercetătorilor de la instituții americane care doresc să se transfere scutiri de taxe de școlarizare, granturi pentru cercetare și sprijin pentru aranjamentele de călătorie.
Universitățile din Kyoto și Tokyo iau în considerare inițiative similare, în timp ce Hong Kong a emis instrucțiuni universităților sale să atragă talente de top din Statele Unite. Universitatea Jiaotong din Xi’an din China a lansat un apel direct către studenții de la Harvard – cea mai vizibilă țintă a represiunii impuse de Trump – promițând admitere „simplificată” și sprijin „cuprinzător”.
Administrația Trump a operat tăieri masive de fonduri pentru cercetarea academică, a restricționat vizele pentru studenții străini, în special cei din China, și plănuiește majorarea taxelor pentru universitățile de elită.
Trump susține că marile universități americane sunt pepiniere ale mișcărilor anti-americane. Într-o escaladare dramatică, administrația sa a revocat săptămâna trecută dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți străini – măsură blocată temporar de un judecător federal.
Studenții de top privesc spre alternative din Japonia, Europa, dar și China
Masaru Ishii, decanul școlii postuniversitare de medicină de la Universitatea Osaka, a descris impactul asupra universităților americane drept „o pierdere pentru întreaga umanitate”.
Japonia își propune să crească numărul studenților străini la 400.000 până la sfârșitul deceniului, de la aproximativ 337.000 în prezent.
Jessica Turner, director executiv al Quacquarelli Symonds (QS), o firmă de analiză din Londra care clasifică universitățile la nivel global, a declarat că și alte universități de top din lume încearcă să atragă studenții nesiguri în privința studiilor în SUA.
Germania, Franța și Irlanda devin alternative deosebit de atractive în Europa, a spus ea, în timp ce în regiunea Asia-Pacific, Noua Zeelandă, Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud, Japonia și China continentală câștigă notorietate.
Măsurile impuse de administrația Trump, într-un moment cheie pentru universitățile americane
Studenții chinezi au fost țintiți în mod special în cadrul represiunii impuse de Trump, iar miercuri, secretarul de stat american Marco Rubio a promis că va acționa „agresiv” în privința vizelor acestora.
Peste 275.000 de studenți chinezi sunt înscriși la sute de instituții de învățământ superior din SUA, reprezentând o sursă importantă de venit pentru aceste instituții și un canal esențial de recrutare de talente pentru companiile americane din domeniul tehnologiei.
Studenții internaționali – 54% dintre ei din India și China – au contribuit cu peste 50 de miliarde de dolari la economia SUA în 2023, potrivit Departamentului Comerțului de la Washington.
Represiunea vine într-o perioadă critică pentru procesul de admitere a studenților internaționali, când mulți tineri se pregătesc să călătorească în SUA în august pentru a găsi cazare și a se acomoda înainte de începerea cursurilor.
Dai, 25 de ani, o studentă chineză din Chengdu, a relatat pentru Reuters că intenționa să meargă în SUA pentru a-și finaliza masteratul, dar acum ia în serios în calcul o ofertă din Marea Britanie.
„Politicile adoptate de guvernul american au fost ca o palmă peste față”, afirmă ea, solicitând să fie identificată doar după numele de familie, din motive de confidențialitate. „Mă gândesc la sănătatea mea mintală și este posibil chiar să-mi schimb universitatea”, subliniază aceasta.
Studenții din Europa sunt la rândul lor îngrijorați
Tom Moon, director adjunct al firmei de consultanță Oxbridge Applications, care sprijină studenții în procesul de admitere la universitate, afirmă că și tinerii din Marea Britanie și Uniunea Europeană sunt acum mai reticenți să aplice la universități americane.
Organizația Universities UK, care promovează instituțiile din Marea Britanie, semnalează la rândul ei o creștere a numărului de aplicații către universitățile britanice din partea unor potențiali studenți din SUA. Totuși, aceasta avertizează că este prea devreme pentru a spune dacă acest lucru se va traduce într-un număr mai mare de înscrieri propriu-zise.
Ella Ricketts, o studentă canadiană de 18 ani aflată în primul an la Harvard, a declarat că beneficiază de un pachet generos de burse plătite de donatorii universității și că este îngrijorată că nu își va putea permite alte opțiuni dacă va fi nevoită să se transfere.
„Când am aplicat la universități, singura instituție de peste Atlantic pe care am luat-o în considerare a fost Oxford… Cu toate acestea, am realizat că nu îmi permit taxele internaționale de școlarizare și că nu existau burse sau ajutoare financiare suficiente”, explică ea.
Rickets spune că, în cazul în care Harvard își pierde definitiv dreptul de a înscrie studenți străini, cel mai probabil se va orienta către Universitatea din Toronto.
Efect asupra reputației universităților americane
Firma de analiză QS a precizat că numărul total de vizite pe ghidul său online „Studiu în America” a scăzut cu 17,6% în ultimul an – iar interesul din India a scăzut cu peste 50%.
„Impactul asupra numărului de înscrieri devine de obicei vizibil în 6 până la 18 luni. Însă efectele asupra reputației persistă adesea mult mai mult, mai ales atunci când incertitudinea privind vizele și schimbările privind dreptul de muncă influențează percepția asupra riscurilor comparativ cu beneficiile”, afirmă Turner de la QS.
Această amenințare reputațională, împreună cu exodul de creiere rezultat, ar putea dăuna instituțiilor americane chiar mai mult decât pierderile economice imediate cauzate de plecarea studenților.
„Dacă America le întoarce spatele acestor studenți străluciți și talentați, ei își vor găsi alte locuri unde să învețe și să lucreze”, afirmă și Caleb Thompson, un student american de 20 de ani de la Harvard, care locuiește împreună cu opt cercetători internaționali.