Unul dintre cei doi infractori implicați în jaful care a dat lumii termenul de „Sindromul Stockholm” a murit la vârsta de 78 de ani, scrie Rai News, preluat de Rador Radio România, potrivit hotnews.ro.

Clark Olofsson a devenit faimos pe plan internațional în 1973, în urma unui jaf bancar în capitala Suediei. În timpul unui sechestru care a durat de șase zile, ostaticii lui Olofsson au început să simpatizeze cu el și cu complicele său, apărându-le acțiunile și devenind din ce în ce mai ostili față de poliția din exterior.

Incidentul a dat numele unei afecțiuni psihologice teoretizate în care victimele răpirilor dezvoltă afecțiune pentru răpitorii lor. Olofsson a murit după o lungă boală, a declarat familia sa pentru ziarul suedez Dagens Etc.

Povestea jafului bancar din 1973

Un alt infractor, Jan-Erik Olsson, după ce a luat ostatici trei femei și un bărbat într-o bancă, a ordonat ca Olofsson, cu care se împrietenise în închisoare, să fie adus din închisoare la bancă. Autoritățile suedeze i-au aprobat cererea, iar Olofsson a intrat în bancă, care era înconjurată de poliție.

Olofsson a convins-o pe una dintre ostatice, Kristin Enmark, să vorbească la telefon cu prim-ministrul suedez în numele tâlharilor.

Ea a implorat să i se permită să părăsească banca împreună cu tâlharii, spunându-le: „Am încredere deplină în Clark și în bărbatul care ne-a sechestrat. Nu ne-au făcut nimic. Dimpotrivă, au fost foarte amabili. Credeți sau nu, ne-am simțit foarte bine aici.”

În mai multe apeluri telefonice, Enmark a spus că se temea că răpitorii săi vor fi răniți de poliție și le–a apărat în repetate rânduri acțiunile. În memoriile sale, a spus despre Olofsson: „Mi-a promis că se va asigura că nu mi se va întâmpla nimic și am decis să-l cred. Aveam 23 de ani și mă temeam pentru viața mea”, detaliază astăzi BBC.

Situația cu ostatici s-a încheiat după șase zile, când ofițerii de poliție au spart acoperișul și au folosit gaze lacrimogene pentru a-i imobiliza pe cei doi.

„Sindromul Stockholm”, un termen inventat de un psihiatru suedez

Inițial, ostaticii au refuzat să-și părăsească răpitorii de teama de a fi uciși de poliție. Ulterior, ostaticii au refuzat şi să depună mărturie împotriva lui Olofsson și Olsson.

De atunci, experții continuă să dezbată sindromul Stockholm, întrebându-se dacă este sau nu o tulburare psihiatrică; unii susțin că ar fi un mecanism de apărare pentru a face față situațiilor traumatice.

Termenul a fost inventat după asediu de criminologul și psihiatrul suedez Nils Bejerot pentru a explica afecțiunea aparent irațională pe care unii prizonieri o simțeau pentru răpitorii lor.

Teoria a ajuns la un public mai larg în anul următor, când moștenitoarea unui ziar din California, Patty Hearst, a fost răpită de militanți revoluționari.

Într-un interviu acordat podcastului Sideways de la BBC în 2021, Enmark a criticat conceptul de sindrom Stockholm, spunând: „Este o formă de învinovățire a victimei. Am făcut tot ce am putut pentru a supraviețui.”

Olofsson a fost recidivist și și-a petrecut o mare parte din viață în închisoare. Ultima dată a fost eliberat în 2018, după ce a ispășit o pedeapsă pentru infracțiuni legate de droguri în Belgia. În 2022, actorul Bill Skarsgård l-a interpretat în drama „Clark” de pe Netflix.