Țările europene ar trebui să înceteze să cumpere petrol și gaze rusești dacă vor ca Washingtonul să înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei, a spus secretarul american al energiei, Chris Wright, care a adăugat că acest comerț finanțează „mașina de război” a lui Vladimir Putin, potrivit Financial Times, scrie hotnews.ro

Wright a declarat că țările europene ar trebui să cumpere gaz natural lichefiat, benzină și alte produse obținute din combustibili fosili americani pentru a respecta termenii acordului comercial dintre SUA și UE, care solicită țărilor UE să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2028.

„Dacă europenii ar trage linie și ar spune: «Nu vom mai cumpăra gaz rusesc, nu vom mai cumpăra petrol rusesc». Ar avea asta o influență pozitivă asupra SUA, care ar adopta o poziție mai agresivă [în ceea ce privește sancțiunile]? Absolut”, a declarat el într-un interviu acordat publicației britanice înaintea discuțiilor cu omologul său din UE care vor avea loc la Bruxelles săptămâna aceasta.

„Considerăm că este benefic din punct de vedere economic pentru Europa. Vrei să ai furnizori de energie siguri, care să fie aliații tăi, nu dușmanii tăi… Un alt motiv este că un obiectiv important al administrației Trump, și cred că și al UE, este să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Rusia își finanțează mașina de război din exporturile de petrol și gaze naturale, iar dacă se întrerupe achiziționarea acestora de către Europa, veniturile lor se reduc”, a adăugat el.

Emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, se află la Washington cu o echipă de experți pentru a discuta cu omologii americani despre noi sancțiuni împotriva Rusiei, a anunțat luni Comisia Europeană.

UE elaborează în prezent un al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, despre care diplomați UE au spus că ar putea include mai multe nume de companii chineze, bănci rusești și nave din „flota din umbră” a Moscovei care eludează sancțiunile, precum și o interdicție de tranzacționare a petrolului rusesc.

Peskov: Nicio sancțiune nu ne va forța să ne schimbăm poziția

Kremlinul a susținut luni că nicio sancțiune nu va forța Rusia să-și schimbe cursul în războiul din Ucraina, declarația venind la câteva ore după ce SUA și UE au dat de înțeles că iau considerare restricții economice suplimentare.

Occidentul a impus numeroase sancțiuni Rusiei pentru războiul pe care l-a început în Ucraina acum trei ani și jumătate și anexarea Crimeei în 2014, în încercarea de a afecta economia rusă de 2,2 trilioane de dolari și de a submina sprijinul pentru președintele Vladimir Putin.

Putin afirmă că economia rusă – care a crescut mai rapid decât cea a țărilor G7 și a contrazis previziunile occidentale privind un colaps, inclusiv datorită cheltuielilor pentru efortul de război – a rezistat bine. El a ordonat companiilor și oficialilor ruși să sfideze sancțiunile în orice mod posibil.

„Nicio sancțiune nu va putea forța Federația Rusă să-și schimbe poziția consecventă despre care președintele nostru a vorbit în repetate rânduri”, a declarat Peskov reporterului pro-Kremlin Alexander Yunashev.

Peskov, care ocupă și funcția de șef adjunct al cabinetului Kremlinului, a declarat că sancțiunile occidentale „s-au dovedit a fi absolut inutile în ceea ce privește exercitarea presiunii asupra Rusiei”.

El a afirmat că Moscova preferă să-și atingă obiectivele prin metode politice și diplomatice, dar, întrucât Europa și Kievul nu doresc să se implice, va continua cu ceea ce Putin numește „operațiunea militară specială”.

Trump a spus că este gata să treacă la faza a doua

Președintele american Donald Trump a spus duminică că este gata să treacă la faza a doua a sancțiunilor împotriva Rusiei, apropiindu-se la nivel declarativ cel mai mult de până acum de ideea înăspririi sancțiunilor împotriva Moscovei sau a celor care cumpără petrolul acesteia.

Vineri, Trump a declarat că va rezolva războiul sau, în caz contrar, „vor plăti scump”, iar duminică, când a fost întrebat de un reporter la Casa Albă dacă este pregătit să treacă la „a doua fază” a sancțiunilor împotriva Rusiei, Trump a răspuns: „Da, sunt”.

Președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a afirmat luni că noile sancțiuni ale Uniunii Europene sunt coordonate îndeaproape cu SUA.

Rusia controlează o cincime din Ucraina și a lansat cel mai mare atac aerian al războiului în weekend, incendiind clădirea principală a guvernului din Kiev și ucigând cel puțin patru persoane.

Moscova a declarat că a folosit avioane, drone, rachete și artilerie pentru a lovi fabrici de armament, aerodromuri, arsenale și infrastructura de transport utilizată de armată.

Economia Rusiei frânează brusc

Economia de război a Rusiei a crescut cu 4,1% în 2023 și cu 4,3% în 2024, dar creșterea încetinește brusc în acest an sub greutatea ratelor ridicate ale dobânzii.

German Gref, directorul general al Sberbank, unul dintre cei mai puternici bancheri din Rusia, a declarat joi că economia stagnează și va intra în recesiune dacă ratele dobânzilor nu vor fi reduse, iar un raport al băncii centrale sugerează că, din punct de vedere tehnic, economia se află deja în recesiune.

Duminică, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că presiunea economică suplimentară exercitată de Statele Unite și Europa l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să inițieze negocieri de pace cu Ucraina.

„Dacă SUA și (Uniunea Europeană) pot interveni, pot impune mai multe sancțiuni, tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă va intra în colaps total, iar asta îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”, a declarat Bessent.

UE vrea să renunțe la petrolul rusesc până în 2028

Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a petrolului rusesc până în 2028, a declarat vineri șeful departamentului de energie al blocului comunitar pentru Reuters, adăugând că nu a fost supus presiunilor din partea Washingtonului pentru reduce acest termen limită.

Ungaria și Slovacia importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE.

Achizițiile de gaze rusești ale UE rămân mult mai mari.

Se estimează ca Europa să achiziționeze aproximativ 13% din gazele sale din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, conform cifrelor UE.