Ursula von der Leyen se confruntă azi cu două moțiuni de cenzură și un sprijin tot mai fragil. Ce ne spune calculul voturilor din Parlamentul European

Ursula von der Leyen se confruntă joi cu două moțiuni de cenzură depusă de extrema dreaptă și stânga radicală, un semn al tensiunilor și nemulțumirilor din Parlamentul European, la câteva luni după ce o primă moțiune, inițiată de eurodeputații partidului AUR, a fost respinsă în plen.

Votul pentru ambele moțiuni va avea loc după prânz în plenul de la Strasbourg.

Nici aceste două moțiuni nu au șanse să fie adoptate. Ele reflectă însă o neîncredere tot mai mare față de președinta Comisiei Europene și testează soliditatea coaliției sale centriste care a fost alcătuită după alegeri de conservatori (PPE), social-democrați și liberalii centriști (Renew).

Prima moțiune de cenzură din iulie a oferit deja unor voci din tabăra „pro-europeană” șansa de a-și exprima nemulțumirile față de von der Leyen.

De atunci, „nu se poate spune că s-au înregistrat progrese reale în acest Parlament. Majoritatea pro-europeană care v-a ales funcționează prost, la fel de prost ca întotdeauna”, a observat lidera Renew Valérie Hayer, în cadrul unei dezbateri care a avut loc luni în plen.

Stânga și liberalii îi reproșează Ursulei von der Leyen, și în general Partidului Popular European din care provine, că cultivă o ambiguitate în relația cu extrema dreaptă, cu care se aliază pentru a dilua sau desființa legislația de mediu.

„Trebuie să alegeți între aliații dvs. și cei care nu sunt prietenii noștri”, i-a spus președinta social-democraților, Iratxe Garcia.

Într-un interviu pentru Politico, proeminentul social-democrat german René Repasi a lansat chiar o amenințare.

Von der Leyen „trebuie să-și îndeplinească promisiunile; dacă nu vom vedea acest lucru, s-ar putea ca în viitor să vedem o moțiune depusă de S&D”, a avertizat el.

„Inacțiune”

Cel puțin deocamdată, în ciuda acestor critici, social-democrații și centristii nu intenționează să o demită pe Ursula von der Leyen.

În ceea ce privește dreapta din PPE, aceasta o va susține în mod evident pe președinta Comisiei.

Grupurile care au depus moțiunile au diferite motive pentru a o demite pe von der Leyen.

Manon Aubry, copreședinta stângii radicale GUE/NGL, a acuzat-o de „inacțiune” în fața „genocidului” din Gaza, în timp ce Jordan Bardella, președintele Patrioților pentru Europa, a denunțat politicile privind migrația și „capitularea comercială” în acordul comercial cu Donald Trump.

Interesant este că cele două grupuri nu sunt neapărat dornice să voteze împreună.

Doar câțiva membri ai stângii intenționează să susțină moțiunea extremei drepte. Patrioții sunt însă mai deschiși.

Votez împotriva lui von der Leyen de fiecare dată, chiar și pentru moțiunile promovate de vampiri. Chiar și de vârcolaci”, a declarat pentru Politico europarlamentarul de extremă dreapta Roberto Vannacci.

Semnificația cifrelor

Pentru a demite Comisia, o moțiune are nevoie de o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate și majoritatea tuturor deputaților europeni.

Cu un total de 720 de eurodeputați, asta înseamnă că, pentru a fi adoptată, o moțiune are nevoie de cel puțin 361 de voturi pentru și două treimi din toate voturile exprimate. Este un prag foarte ridicat, rar atins în practică. Asta înseamnă că von der Leyen va fi în siguranță.

Dar cifrele contează, mai ales că von der Leyen va avea nevoie de sprijinul întregului centru pentru a-și promova agenda în lunile următoare.

Ea a obținut 401 voturi când a fost confirmată în funcția de președintă a Comisiei în iulie 2024.

La moțiunea de cenzură din iulie au fost 360 de voturi împotrivă, ceea ce a arătat o scădere a sprijinului.

175 de deputați europeni au votat pentru demiterea lui von der Leyen data trecută, iar criticii speră ca numărul acesta săp crească acum. „Obiectivul nostru este de 200 de voturi de data aceasta”, a declarat un oficial al stângii.

Mai conciliantă

Prin urmare, abordarea lui von der Leyen a evitat stilul mai combativ pe care l-a arătat înainte de vară și care a părut să-i îndepărteze pe mulți dintre cei de al căror sprijin are nevoie.

Noua sa strategie subliniază un ton mai cooperant și o dorință de a se angaja mai degrabă decât de a se confrunta, potrivit oficialilor din Comisie, citați de Politico.

„Știu că unii dintre voi încă ezitați cu privire la modul în care veți vota săptămâna aceasta”, a declarat luni Ursula von der Leyen, arătându-se mai conciliantă decât în iulie, când i-a calificat pe inițiatorii moțiunii de cenzură drept „extremiști”, „anti-vaccini” și admiratori „ai lui Putin”.

Făcând apel la unitate, ea a avertizat că orice diviziune ar fi „exploatată” de adversarii Uniunii Europene, menționând Rusia.

Parlamentul European nu a răsturnat niciodată efectiv o Comisie.

A existat totuși o excepție în 1999: înaintea unui vot pierdut din start, Comisia Europeană de atunci, prezidată de luxemburghezul Jacques Santer, a demisionat în urma unui raport acuzator privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă.