„Cred că ar trebui să existe o persoană, sau mai degrabă mai multe persoane, astfel încât poporul să aibă de ales”, a declarat liderul de la Kremlin, cu referire la procesul de succesiune, potrivit Reuters, conform hotnews.ro.

Președintele rus Vladimir Putin, cel mai longeviv șef al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace, a declarat că se gândește mereu la succesiune și a sugerat că, în acest sens, ar putea exista un concurs între mai mulți candidați.

Putin, un fost locotenent-colonel KGB care a preluat președinția în ultima zi de mandat a lui Boris Elțîn din 1999, a fost președinte din 1999 până în 2008, apoi prim-ministru până în 2012 și apoi din nou președinte din 2012 până în prezent.

Prezența sa prelungită la conducerea țării a fost posibilă mulțumită unei rocade Dmitri Medvedev, care a fost președinte pentru un mandat cât timp Putin a fost premier, și de o modificare a constituției, care i-a permis liderului de la Kremlin să candideze pentru încă două mandate.

„Mereu mă gândesc la asta”, a declarat Putin, acum în vârstă de 72 de ani, întrebat dacă se gândește la succesiune într-un film al televiziunii de stat despre sfertul de secol petrecut de Putin ca lider suprem al Rusiei, intitulat „Rusia, Kremlin, Putin, 25 de ani”.

„În cele din urmă, alegerea aparține poporului, poporului rus”, a spus Putin. „Cred că ar trebui să existe o persoană, sau mai degrabă mai multe persoane, astfel încât poporul să aibă de ales”.

Nu există un succesor clar al lui Putin, deși, în conformitate cu constituția rusă, în cazul în care președintele ar fi în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile, atunci prim-ministrul – în prezent Mihail Mișustin – ar prelua puterile prezidențiale.

Ce urmează după Putin?

Într-un interviu pentru HotNews, profesorul Serghei Radcenko, specializat în Războiul Rece și politica externă și de securitate a Rusiei, a explicat luna trecută că plecarea lui Putin din fruntea Rusiei nu va genera schimbări majore la nivelul politicii Moscovei.

„Evident, politica externă a Rusiei va suferi schimbări, dar nu aș supraestima amploarea acestor schimbări, pentru că niciodată, din punct de vedere istoric, nu a fost moartea liderului un punct de cotitură fundamental al politicii externe”, a spus Radcenko.

„Când Stalin a murit, în 1953, politica externă sovietică a devenit mai flexibilă, de exemplu au devenit mai dispuși să negocieze pacea în Coreea, dar nu este ca și cum ar fi schimbat politica externă în întregime”, a explicat el.

„Putin se gândește mereu la viitor. Începe să schimbe oamenii. Puteți vedea asta din modul în care și-a remaniat cabinetele. Dar nu este ca și cum ar fi pe cale să se retragă”, a continuat expertul.

„Când va muri peste niște ani, cred că ne putem aștepta în mod rezonabil la o luptă pentru putere. Dar politica în general nu va fi foarte diferită de cea de acum”, a adăugat el.