Pe 7 octombrie 2022, Vladimir Vladimirovici Putin, presedintele Federatiei Ruse, implineste 70 de ani.
Vladimir Putin s-a nascut pe 7 octombrie 1952, la Leningrad. Tatal lui s-a numit Vladimir Spiridonovici Putin (1911 - 1999), iar mama sa, Maria Ivanova Selomova (1911 - 1998).
Mama sa lucra intr-o fabrica, iar tatal sau lucra intr-o unitate de marina, pe submarin, la inceputul anilor ‘30.
Putin a mai avut doi frati. Unul dintre ei a murit la cateva luni dupa nastere, iar al doilea a decedat de difterie si de foame la varsta de doar doi ani.
Studiile lui Vladimir Putin
La 1 septembrie 1960, Vladimir a fost inscris la Scoala elementara nr. 193 de pe strada Baskov.
Pana in clasa a cincea, Putin era unul dintre putinii elevi care nu fusese ales in organizatia locala de pioneri.
In 1975, Putin a absolvit Facultatea de Drept in cadrul Universitatii de Stat din Leningrad.
Cariera la KGB
Dupa ce a absolvit facultatea, Putin a fost recrutat de catre KGB, pentru a practica spionajul. Putin a servit ca ofiter de informatii timp de 15 ani pentru KGB. In perioada 1985-1990 Vladimir a activat in Germania de est, la Dresda, sub functia oficiala de translator.
Dupa prabusirea regimului comunist al Germaniei de Est si caderea Zidului Berlinului, Putin a fost rechemat la Leningrad.
In iunie 1990, Putin a devenit prorector al Universitatii de Stat din Leningrad si a fost responsabil de relatiile externe ale institutiei.
La scurt timp, liderul rus a devenit consilierul lui Anatoly Sobchak, primul primar ales democratic din Sankt Petersburg (numele orasului Leningrad, incepand din 1991).
Din 1994 pana in 1997, Putin a ocupat mai multe functii politice in Sankt Petersburg.
In martie 1994, a devenit vice-primarul orasului Sankt Petersburg.
In 1996, Putin s-a mutat la Moscova, unde s-a alaturat cabinetului prezidential, ca adjunct al lui Pavel Borodin, administratorul sef al Kremlinului.
Putin, lansat politic de Eltin
In 1999, Boris Eltin l-a numit pe Putin in functia de prim-ministru.
Cat timp a ocupat functia de prim-ministru, liderul rus a lansat o operatiune militara impotriva rebelilor secesionisti din Cecenia.
Primul si al doilea mandat ca presedinte al Rusiei
Pe 31 decembrie 1999, Boris Eltin si-a anuntat in mod neasteptat demisia si l-a desemnat pe Vladimir Putin presedinte interimar. Putin a castigat rapid capital electoral, cu promisiunea ca va pune capat coruptiei si ca va crea o economie de piata reglementata.
El a preluat controlul celor 89 de regiuni si republici ale Rusiei, impartindu-le in sapte districte federale, fiecare condusa de un reprezentant desemnat de catre presedinte.
Presedintele rus a eliminat dreptul guvernatorilor regionali de a activa in Consiliul Federatiei, camera superioara a parlamentului rus. De asemenea, a luat masuri pentru a reduce puterea mass-media si a unor persoane cu putere financiara, numiti „oligarhi”.
Liderul rus a inchis mai multe institutii de presa si a declansat proceduri penale impotriva mai multor persoane.
La alegerile prezidentiale din 26 martie 2000, Vladimir Putin a fost ales presedinte, obtinand 52% dintre voturile exprimate.
Activitati politice in primul mandat
In urma atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York, Putin a devenit aliat al puterilor occidentale in coalitia impotriva terorismului international.
Cu toate acestea, in 2002 - 2003, presedintele rus s-a alaturat cancelarului german Gerhard Schroder si presedintelui francez Jacques Chirac pentru a se opune planurilor SUA si Marii Britanii de a inlatura guvernul lui Saddam Hussein din Irak.
Avand in vedere redresarea economiei Rusiei, dupa recesiunea din 1990, de dupa caderea URSS, Putin a fost reales presedinte la alegerile prezidentiale din 2004.
In 2007, partidul Rusia Unita, condus de Putin, a castigat alegerile parlamentare. Desi corectitudinea alegerilor a fost pusa sub semnul intrebarii de catre observatorii internationali si de Partidul Comunist al Federatiei Ruse, rezultatele au reafirmat, totusi, puterea lui Putin.
Al doilea mandat ca prim-ministru. Rocada cu Medvedev
Din cauza limitei prevazute de Constitutie, liderul rus nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidential, in 2008. In schimb, l-a sprijinit pe Dimitri Medvedev in alegerile prezidentiale, iar Putin a fost numit prim-ministru.
Al treilea mandat ca presedinte
In urma modificarii Constitutiei, pe 4 martie 2012, Putin a fost ales pentru un al treilea mandat ca presedinte al Rusiei si primul lucru pe care l-a facut a fost sa-l numeasca pe Medvedev ca prim-ministru. Ulterior, Putin a decis inchiderea liderilor opozitiei, iar persoanele din organizatiile guvernamentale care primeau finantare din strainatate au fost catalogate drept agenti straini.
In iunie 2013, Rusia a intrat in conflict diplomatic cu SUA, dupa ce Edward Snowden, un angajat al Agentiei de Securitate Nationala a SUA. si-a cautat refugiu in Rusia, in urma dezvaluirilor privind existenta unui numar de programe secrete NSA.
Lui Snowden i s-a permis sa ramana in Rusia cu conditia sa nu „faca rau partenerilor nostri americani”.
Interventia din Siria si conflictul din Ucraina
Dupa atacurile cu arme chimice din afara Damascului, din august 2013, SUA au intentionat sa intervina in razboiul civil sirian. Intr-un editorial publicat in New York Times, Putin a cerut retinere, iar oficialii americani si rusi au negociat un acord prin care urmau sa distruga impreuna armele chimice.
In februarie 2014, dupa luni de proteste, guvernul presedintelui ucrainean Viktor Ianukovici a fost inlaturat, iar acesta a fugit in Rusia.
Refuzand sa recunoasca guvernul interimar de la Kiev ca fiind legitim, Putin a cerut aprobarea Parlamentului pentru a trimite trupe in Ucraina cu intentia de a proteja interesele Rusiei. Pana la inceputul lunii martie 2014, trupele ruse si grupurile paramilitare pro-ruse au preluat controlul Crimeei, o republica autonoma ucraineana a carei populatie era preponderent de etnie rusa.
Intr-un referendum organizat pe 16 martie 2014, locuitorii Crimeei au votat pentru alipirea la Federatia Rusa.
In aprilie 2014, mai multi indivizi neidentificati au invadat cladiri guvernamentale din sud-estul Ucrainei, declansand un conflict armat cu guvernul de la Kiev.
Putin numeste regiunea din sud-estul Ucrainei ca fiind „Novorossiya” („Noua Rusia), facand referire la Epoca Imperiala, cand regiunea era detinuta de Rusia.
In septembrie 2015, Putin a autorizat interventia militara a Rusiei in Razboiul Civil din Siria, in urma unei cereri facute de guvernul sirian prin care cerea ajutor militar impotriva grupurilor rebele si jihadiste.
Dupa ce Putin a anuntat ca misiunea armatei Ruse din Siria a fost „in mare masura realizata” si a ordonat retragerea trupelor principale din Siria, militarii ramasi si-au continuat atacurile.
Crimele orchestrate in Rusia si in Occident
Pe 27 februarie 2015, liderul opozitiei, Boris Nemtov, un critic al lui Putin, a fost impuscat la Kremlin, la doar cateva zile dupa ce s-a pronuntat impotriva interventiei ruse in Ucraina.
In ianuarie 2016, o ancheta condusa de britanici l-a implicat oficial pe Putin in uciderea din 2006 a fostului ofiter al Serviciului Federal de Securitate (FSB), Alexander Litvinenko. Acesta ar fi vorbit despre legaturile guvernamentale ruse cu crima organizata, atat inainte, cat si dupa fuga sa in Regatul Unit.
Litvinenko a fost a fost otravit cu poloniu, in timp ce consuma ceai intr-un bar din Londra.
Pana in 2016, cariera politica lui Putin a schimbat echilibrul de putere in Siria si au aparut dovezi ca Rusia desfasura o campanie ampla de razboi hibrid, menita sa submineze puterea si legitimitatea democratiilor occidentale.
Cu cateva luni inainte de alegerile prezidentiale din SUA din 2016, o serie de atacuri informatice de mare profil au vizat Partidul Democrat si pe Hillary Clinton. Expertii in securitate informatica au legat aceste atacuri de serviciile ruse de informatii. In iulie 2016, WikiLeaks, agentie de media non-profit, publicat mail-urile prin care se puneau la cale respectivele atacuri.
Al patrulea mandat prezidential
Cu doua saptamani inainte de alegerile prezidentiale din 2018, Putin a fost supectat de moartea lui Serghei Skripal.
Serghei Skripal a fost un fost ofiter de informatii, condamnat pentru spionaj pentru Marea Britanie. Acesta a fost gasit inconstient impreuna cu cu fiica sa, in Anglia.
Anchetatorii au sustinut ca cei doi au fost victimele atacurilor cu „novichok” a unei grupari conduse de agenti rusi.
Oficialii britanici l-au acuzat pe Putin ca a ordonat atacul, iar premierul britanic Theresa May a expulzat mai multi agenti de informatii din Rusia, care ar fi lucrat sub acoperire in Marea Britanie.
Pe 7 mai 2018, Vladimir Putin a preluat pentru a patra oara functia de presedinte al Rusiei. In acea zi, Putin l-a invitat pe Dmitri Medvedev sa formeze impreuna un nou guvern.
Pe 18 mai 2018, Putin a semnat decrete privind componenta noului guvern.
Schimbarea constitutionala si atacul asupra Ucrainei
In ianuarie 2020, Putin si-a anuntat intentia de a modifica Constitutia rusa intr-un mod care sa anuleze limitele mandatului presedintilor, pentru a ramane in functie pe termen nelimitat.
Medvedev a demisionat imediat din functia de prim-ministru, afirmand ca un nou guvern ii va oferi lui Putin „oportunitatea de a lua deciziile pe care trebuie sa le ia”.
Modificarile constitutionale propuse au fost aprobate rapid de legislatura rusa. Ulterior, Putin a programat un referendum national pe aceasta tema, o miscare pe care criticii au descris-o ca fiind putin mai mult decat un „teatru politic”. Acest vot a fost programat initial pentru aprilie, dar a fost amanat pana in iulie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. In urma voturilor, rezultatul a fost in favoarea lui Putin.
Razboiul din Ucraina
In primele ore ale diminetii zilei de 24 februarie, Putin a anuntat inceputul unei „operatiuni militare speciale” pentru „demilitarizarea si denazificarea” Ucrainei.
Cateva minute mai tarziu, Ucraina a fost atacata, dupa care a urmat o invazie terestra din mai multe directii.
Pe 26 februarie 2022, Occidentul a adoptat sanctiuni impotriva Rusiei si a inceput sa-i ofere Ucrainei ajutor militar. Pe 27 februarie, trupele rusesti au ajuns la periferia orasului Harkov, iar pe 28 februarie, in Belarus a avut loc prima runda de negocieri.
In urmatoarele zile, armata ruseasca a capturat regiunea Herson si a avansat in regiunea Mariupol.
Pe 4 martie 2022, Rusia a bombardat centrala Zaporojie, cunsocuta ca fiind cea mai mare centrala din Europa. Cinci zile mai tarziu, Rusia a preluat controlul fostei centrale nucleare de la Cernobil, locul unde s-a produs cea mai mare catastrofa nucleara din lume.
Pe 9 martie, Rusia a bomabrdat o maternitate din Mariupol, iar pe 13 si pe 21 martie, rusii au bombardat baza militara de la Liov si un centru comercial din Kiev. In urma atacurilor, si-au pierdut viata 142 de oameni si 34 au suferit rani grave.
Masacrul de Bucea si acuzatii de folosire a armelor chimice la Mariupol
Pe 4 aprilie 2022, trupele rusesti au invadat orasul Bucea, din regiunea Kiev, si au provocat un masacru. Autoritatile ucrainiene au declarat ca aproximativ 400 de locuitori au murit.
Cucerirea Mariupolului de catre rusi
Pe 21 aprilie 2022, Rusia a anuntat ca a capturat orasul Mariupol, recunoscand, totodata, ca a ramas in zona un ultim punct de rezistenta ucrainean in otelaria Azovstal.
Pe 25 aprilie, Moscova a declarat ca inceteaza focul pentru a evacua civilii ucraineni din Azvostal.
Asediul asupra orasului Severodonetk
Pe 25 mai, Rusia a aceelerat ofensiva in Donbas, catre enclava strategica Severodonetk, bastion-cheie pentru neutralizarea trupelor ucrainene in regiunea Lugansk.
Pe 25 iunie, Rusia a obtinut controlul complet asupra orasului Severodonetk, dupa retragerea militarilor ucraineni.
Pe 1 iulie, in urma atacurilor cu rachete in Odesa, 18 oameni si-au pierdut viata.
Pe 3 iulie, Rusia a anuntat capturarea orasului Lisiceansk.
Ofensiva rusa in Zaporojie si contraofensiva ucraineana in sud
Intre 24 - 28 iulie 2022, trupele ucrainene au avansat catre Herson, un oras in sudul Ucrainei.
In tot acest timp, Kievul a incearcat sa zadarniceasca planurile rusilor de a organiza un referendum de independenta in aceasta regiune.
Pe 22 august, Rusia a acuzat serviciile secrete ucrainene de asasinarea Dariei Dughina, fiica lui Aleksandr Dughin, considerat un apropiat al presedintelui rus Vladimir Putin. Ucraina a negat implicarea in asasinat.
Anexarea celor patru regiuni
Presedintele rus Vladimir Putin a semnat, pe 30 septembrie, documentul care atesta anexarea celor patru regiuni (Donetk, Zaporojie, Herson si Lugansk), in care au avut loc asa-zise referendumuri.
Luni, 3 octombrie 2022, Duma de Stat - camera inferioara a parlamentului Federatiei Ruse, a aprobat anexarea abuziva a regiunilor.
Ulterior, Rusia a anuntat ca va „consulta” populatia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson si Zaporojie, in sudul Ucrainei, a declarat, pe 3 octombrie, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.