Rusia pregătește o paradă de Ziua Victoriei care va prezenta o alianță reînnoită cu China. Președintele Vladimir Putin a declarat că omologul său chinez, Xi Jinping, este „invitatul principal” la parada de vineri, care va reuni liderii mondiali ce au rezistat presiunilor occidentale de a respinge Moscova din cauza războiului din Ucraina, relatează digi24.ro.

Rusia și China, din ce în ce mai dependente una de cealaltă

Xi a zburat miercuri din Beijing pentru o vizită prelungită de patru zile în Rusia, despre care ambele părți au declarat că va consolida legăturile tot mai strânse dintre cele două națiuni, care sunt și mai dependente una de cealaltă ca urmare a politicilor internaționale volatile ale președintelui Donald Trump, scrie The Times. 

Se pare că Trump a renunțat la încercarea de a impune Ucrainei un acord de pace favorabil cerințelor lui Putin. Între timp, el încearcă în continuare să pună presiune pe China în privința comerțului, în ciuda faptului că a fost de acord să-i permită lui Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, să se întâlnească cu vicepremierul chinez, He Lifeng, pentru discuții inițiale despre tarife în weekend. 

Confirmând vizita lui Xi la Moscova, un purtător de cuvânt al guvernului chinez a declarat: „Credem că importantele înțelegeri comune dintre cei doi președinți vor adânci și mai mult încrederea politică reciprocă, vor adăuga o nouă substanță coordonării strategice, vor promova cooperarea practică în diverse domenii, vor aduce mai multe beneficii celor două popoare și vor contribui cu mai multă stabilitate și energie pozitivă la comunitatea internațională.” 

Putin a fost mai direct în ceea ce privește ofensiva de farmec cu care intenționa să-l întâmpine pe Xi, al cărui sprijin economic, precum și diplomatic, a devenit vital ca urmare a sancțiunilor occidentale dure după invazia Ucrainei. El a spus că va face din aceasta o „vizită specială” pentru liderul chinez. 

„Vom pregăti un program bun și plin de evenimente”, a declarat Putin, luna trecută. „El va fi principalul nostru invitat.” Vor fi prezenți peste 20 de alți lideri mondiali, dar niciunul din Europa de Vest sau din SUA. 

Printre alți lideri străini care au sosit miercuri în Rusia s-a numărat Luiz Inacio Lula da Silva, președintele Braziliei, membră a BRICS, împreună cu președintele Maduro al Venezuelei. 

Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, a zburat și el la Moscova într-o vizită care probabil va stârni furia UE. Deși țara balcanică are aspirații de mult timp de a adera la blocul comunitar, ea menține, de asemenea, legături strânse cu Rusia și o aversiune comună față de NATO de la implicarea acesteia în războiul din Kosovo. 

Înainte de paradă și cu câteva ore înainte de începerea unui armistițiu autoproclamat de trei zile de către Rusia, o serie de atacuri cu drone ucrainene au închis aeroporturi din Rusia - inclusiv aeroportul din Moscova pentru a treia zi consecutiv - lăsând 60.000 de pasageri blocați, potrivit oficialilor locali. 

Avionul care îl transporta pe Xi a reușit însă să aterizeze fără probleme miercuri dimineață. 

Rusia-China, o relație cu suișuri și coborâșuri 

China și Rusia au avut o relație cu suișuri și coborâșuri încă de la cel de-Al Doilea Război Mondial - și cu memoria războiului în sine. În timp ce sprijinul lui Stalin a fost vital pentru ca președintele Mao să câștige în cele din urmă războiul civil chinez din 1949 și să-și stabilească dominația politică internă, cele două partide comuniste s-au destrămat în anii 1950 și 1960, iar China a luat în liniște partea Americii în Războiul Rece. 

De la „reorientarea Americii către Asia” sub președintele Obama, Rusia și China și-au consolidat relația, considerându-se aliați naturali în fața politicilor americane de „schimbare de regim”. 

Aceasta a dus la o reevaluare de către China a semnificației războiului în sine. Acesta este cunoscut oficial sub numele de Războiul de Rezistență împotriva Agresiunii Japoneze, un semn al focalizării istorice diferite asupra conflictului din China, pe care Japonia a invadat-o în anii 1930, iar comemorările, până de curând, nu au fost în centrul atenției unor celebrări majore. 

Partidul Comunist, ascuns pe atunci în dealurile din nord-vestul Chinei, a jucat un rol relativ mic în comparație cu Kuomintang-ul sau naționaliștii, dominanți pe atunci, ale căror rămășițe epuizate au fost alungate patru ani mai târziu. 

Paradele militare au fost rezervate aniversărilor acelei „Eliberări” până în 2015, când președintele Xi a ordonat marcarea celei de-a 70-a aniversări a înfrângerii Japoniei. 

Se pare că aceasta a fost o încercare de a reintroduce fervoarea naționalistă, precum și cea ideologică, în rândul poporului chinez, precum și de a capta sentimentele anti-japoneze continue. Dar Xi a încercat subtil să folosească suferința comună a Rusiei și Chinei în război pentru a-și consolida viziunea concurentă asupra guvernării globale, care se opune mult criticatei „hegemonii americane”. 

Cele două țări au suferit, de departe, cei mai mulți morți în război, aproximativ 20 de milioane în China și chiar mai mulți în Rusia, reprezentând împreună mai multe victime decât restul lumii la un loc. Purtătorul de cuvânt al guvernului chinez a numit cele două țări „cele două teatre principale” ale războiului și a spus că acestea au adus „contribuții istorice pentru a asigura victoria în Războiul Antifascist Mondial, pentru a salva națiunile lor respective de la dispariție și, de asemenea, pentru a salva viitorul omenirii”. 

În urmă cu 20 de ani, puține mențiuni despre război în sursele chineze în limba engleză erau făcute fără a se face referire la cooperarea Chinei cu Statele Unite și la misiunile sale de aprovizionare a forțelor aeriene „Flying Tigers” deasupra Himalayei. Acum, este mult mai probabil ca acestea să se concentreze pe povești despre propria rezistență a Chinei. 

Front comun împotriva SUA 

În opinia lui Xi, subliniată de editorialele din presa de stat din această săptămână, experiența comună a Rusiei și Chinei privind invazia și suferința în războiul mondial este direct legată de sprijinul pentru Națiunile Unite, creat în urma acestuia. Afirmarea solidarității lui Xi cu Putin de vineri este, așadar, o mustrare implicită la adresa oricărei încercări a SUA de a submina ONU sau instituțiile globale în general. 

Între timp, Putin a folosit versiunea rusească a istoriei războiului pentru a-și susține propriile afirmații de „denazificare” a Ucrainei. 

Președintele Trump, desigur, și-a adăugat propria voce unică istoriografiei, spunând că America „a făcut mai mult decât orice altă țară, de departe, în producerea unui rezultat victorios”, conform unei postări pe rețelele sociale. „Prin prezenta, redenumesc 8 mai Ziua Victoriei pentru Al Doilea Război Mondial și 11 noiembrie Ziua Victoriei pentru Primul Război Mondial”, a spus el. „Am câștigat ambele războaie, nimeni nu ne-a fost apropiat în ceea ce privește forța, curajul sau strălucirea militară...” 

Această redenumire nu a însemnat încă o paradă militară, lucru care se pare că este rezervat pentru ziua de naștere a lui Trump, în iunie. Dar este un semn că, așa cum a remarcat George Orwell, lupta pentru trecut și lupta pentru viitor sunt același lucru.