Președintele Chinei Xi Jinping va marca săptămâna aceasta cea de-a 80-a aniversare a înfrângerii Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial cu o paradă militară fastuoasă, în contextul în care Beijingul încearcă să rescrie istoria, asumându-și rolul de gardian al ordinii internaționale postbelice, scrie Financial Times, scrie hotnews.ro

Flancat de Vladimir Putin, Kim Jong-Un și o serie de alți lideri, inclusiv cei din Iran, Myanmar și Pakistan, președintele Chinei Xi Jinping va prezenta miercuri armele și echipamentele militare cu care se mândrește Beijingul, de la rachete hipersonice la vehicule autonome.

Parada și prezența unor lideri izolați de Occident vor atrage cel mai probabil atenția și îngrijorarea. Dar obiectivul fundamental al Beijingului este mai subtil, au spus analiștii.

Xi dorește să amplifice, simbolic, rolul jucat de China în cel de-Al Doilea Război Mondial și în pacea care a urmat, când o nouă ordine globală a fost instituită, sub auspiciile ONU.

De asemenea, el dorește să folosească aniversarea pentru a consolida pretențiile Chinei asupra Taiwanului și poziția sa în rândul țărilor în curs de dezvoltare, ca lider alternativ al SUA, scrie Financial Times.

Vorbind luni la o reuniune a Organizației de Cooperare de la Shanghai, în contextul summitului din Tianjin, unde China găzduiește lideri precum Putin și prim-ministrul indian Narendra Modi, Xi a îndemnat țările să promoveze perspectiva „corectă” asupra celui de-Al Doilea Război Mondial și să sprijine multilateralismul.

Un context favorabil pentru China

În timp ce președintele american Donald Trump atacă activ ideea unui sistem multilateral, Beijingul vede o oportunitate de a reinterpreta ordinea internațională și de a-și promova ambiția unei lumi multipolare, au afirmat analiștii.

Aniversarea zilei victoriei este un vehicul pentru această narațiune.

„Este un context global favorabil pentru ca China să profite de acest moment pentru a spune că va duce multilateralismul într-o nouă direcție incluzivă”, a explicat pentru Financial Times David Bandurski, directorul China Media Project și expert în propaganda chineză.

Pentru Beijing, un prim pas important este să remodeleze narațiunile despre rolul Chinei în victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial și să minimizeze contribuția SUA, au afirmat analiștii.

China datează „războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze” din 1931 – cu un deceniu înainte ca SUA să intre în conflict.

„China și Uniunea Sovietică au fost principalele teatre ale acelui război în Asia și, respectiv, Europa”, a scris Xi înaintea unei vizite în mai la Moscova, unde a asistat la parada Zilei Victoriei din Rusia alături de Putin, pe care l-a numit „vechiul său prieten”.

„Cele două țări au constituit pilonul principal al rezistenței împotriva militarismului japonez și nazismului german, contribuind în mod decisiv la victoria în Războiul Mondial Antifascist”, a declarat Xi.

Pretențiile asupra Taiwanului

Pentru Beijing, o parte din eforturile sale de a schimba „ordinea internațională bazată pe reguli” și condusă de SUA vizează consolidarea pretențiilor sale asupra Taiwanului.

În discursul său din 2015 cu ocazia aniversării celui de-al Doilea Război Mondial, Xi nu a menționat Taiwanul. Iar propaganda Partidului Comunist din acel an a recunoscut rolul guvernului naționalist Kuomintang din China în timpul războiului, scrie Financial Times.

Acest lucru se datora îmbunătățirii relațiilor dintre Beijing și guvernul condus de KMT din Taiwan, unde naționaliștii au fugit în 1949 după ce au pierdut războiul civil cu comuniștii. Naționaliștii au jucat un rol important în lupta împotriva Japoniei, iar guvernul lor a condus negocierile postbelice.

Anul acesta însă, regimul de la Beijing a început să insiste asupra ideii că comuniștii au fost pilonul central în războiul de rezistență împotriva Japoniei.

În ultimii ani, China a devenit tot mai agresivă față de Taiwan, organizând exerciții militare ample, în special după alegerea, anul trecut, a președintelui Partidului Democrat Progresist, Lai Ching-te, pe care Beijingul îl consideră un separatist periculos.

Beijingul își bazează pretențiile asupra Taiwanului pe două acorduri aliate din timpul războiului – declarațiile de la Cairo și Potsdam – care prevedeau ca Taiwanul să fie returnat Chinei după conflict.

Anul acesta, China a legat pentru prima dată aceste acorduri de „nerecunoașterea” de către ONU, în 1971, a guvernului KMT de atunci al Taiwanului, pentru a susține pretenția de suveranitate a Beijingului asupra insulei, a declarat Chang Wu-Ueh, directorul Centrului pentru Relații Trans-Strâmtoare de la Universitatea Tamkang din Taiwan.

„Pretențiile Chinei asupra suveranității sunt profund legate de sprijinul acordat ONU ca organizație centrală a guvernanței globale postbelice”, au scris Kainan Gao și Margaret Pearson într-un articol pentru Brookings Institution.

Astfel de narațiuni sunt contestate în Occident. În schimb, SUA invocă Tratatul de la San Francisco din 1951 – prin care Aliații au pus capăt oficial războiului cu Japonia – care nu a stabilit însă cui ar trebui să fie cedat Taiwanul. Beijingul respinge acest tratat.

Și, deși experții recunosc imensele sacrificii ale Chinei, „trebuie să recunoaștem că, în cele din urmă, războiul din Pacific dintre SUA și Japonia este cel decisiv în ceea ce privește încheierea războiului”, a declarat istoricul chinez Rana Mitter.

Uniunea Sovietică a rămas, de asemenea, în mare parte pe margine, din cauza unui pact de neagresiune cu Japonia.

Un mesaj și către publicul intern

Pentru mulți occidentali, parada de miercuri dedicată zilei victoriei – și prezența unor lideri precum Putin, în contextul războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina – va submina mesajul Beijingului, de campion al stabilității și multilateralismului.

„Încercările Beijingului de a profita de haosul provocat de Trump pentru a-și consolida imaginea internațională au limitele lor”, a declarat Amanda Hsiao, directoarea pentru China a companiei de consultanță Eurasia Group, citată de Financial Times.

„În acest caz, va fi subminată de o demonstrație masivă de putere militară și de legăturile strânse și alinierea narativă cu Moscova.”

În cele din urmă, însă, parada și eforturile lui Xi de a schimba narațiunea războiului sunt îndreptate în principal către publicul intern și partenerii din sudul globului, nu către SUA și aliații săi.

„Este o modalitate bună de a arăta partidului, pe plan intern, că Xi Jinping și actuala conducere a comitetului permanent al biroului politic sunt puternici și respectați la nivel global”, a afirmat Bandurski.