La Paris, liderii Coaliției celor dispuși au făcut ieri un pas important spre conturarea arhitecturii de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia. Zeci de state, inclusiv Franța, Marea Britanie, Statele Unite și aliați europeni, au semnat un document de angajament privind garanții de securitate și o posibilă forță multinațională post-conflict. Summitul a transmis un mesaj de unitate și sprijin ferm pentru Kiev, dar și de descurajare a unei noi agresiuni ruse. Cu toate acestea, una dintre cele mai sensibile teme ale negocierilor – problema teritoriilor ocupate – a rămas nerezolvată.
Prima întâlnire importantă din 2026 cu privire la acordul de pace din Ucraina s-a lăsat cu un angajament fără precedent privind securitatea țării vecine după un armistițiu cu Rusia. Elementul cheie al planului este mecanismul de răspuns etapizat, în care Ucraina ar acționa în primele 24 de ore, forțele europene sau ale „coaliției de voință” în 48 de ore, iar Statele Unite ar interveni într-un orizont de 72 de ore.
Și SUA sunt parte a acestui mecanism și ar coordona monitorizarea menținerii păcii. Cel puțin 23 de țări au anunțat că sunt dispuse să trimită trupe pentru o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, după încetarea focului. În același timp, mai multe state, precum România Croația, Italia și Polonia, au transmis că nu vor participa cu militari pe teren.
Nicușor DAN, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI: „Pe de o parte, este împărțit pe așa-numiții patru piloni, care sunt, pe de o parte, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, pe de altă parte, pentru fiecare dintre aer, apă, terestru există un mecanism de răspuns. De exemplu, pe partea de maritim, știți că România, împreună cu Turcia și Bulgaria, face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta și va fi parte din pilonul naval.”
În paralel, se caută soluții pentru monitorizarea graniței Ucrainei cu Rusia, astfel încât, în cazul unui armistițiu, să existe garanții că Moscova îl respectă. Varianta discutată pune accent pe supraveghere tehnică – cu drone și sateliți – nu pe monitori sau patrule formate din oameni. Doar că oficialii europeni nu sunt deloc optimiști cu privire la încheierea unui acord de pace.
Keir STARMER, PREMIERUL MARII BRITANII: „Putem ajunge la un acord de pace doar dacă Putin este pregătit să facă compromisuri. Așa că trebuie să o spunem direct: Putin nu arată că ar fi pregătit să facă pace.”
Emmanuel MACRON, PREȘEDINTELE FRANȚEI: „Acordurile de pace semnate de Rusia în ultimii 15 ani au fost toate încălcate: în Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Pornind de la această experiență, dorim garanții reale pentru pace.”
În ciuda scepticismului, Marea Britanie, Franța și Ucraina au semnat o declarație de intenție privind desfășurarea de forțe militare în Ucraina, în cazul în care s-ar ajunge la pace.
Volodimir ZELENSKI, PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Am stabilit ce țări sunt pregătite să preia conducerea în ceea ce privește elementele de garanții de securitate din zona terestră, în aer și pe mare, precum și în materie de restaurare. Am stabilit ce forțe sunt necesare, am stabilit cum vor fi operate aceste forțe și la ce niveluri de comandă. Mai trebuie să stabilim cum se va realiza monitorizarea. Trebuie să stabilim absolut clar cum vor fi susținute și finanțate forțele și care e numărul adecvat al militarilor ucraineni.”
La finalul discuțiilor, reprezentanții Statelor Unite au dat asigurări că și Washingtonul va contribui la garanțiile de securitate.
Steve WITKOFF, EMISARUL SPCEAL AL SUA: „Credem că am terminat, în mare parte, cu protocoalele de securitate, care sunt importante pentru ca poporul ucrainean să știe că, atunci când se va termina, va fi încheiat pentru totdeauna. Dar, totodată, considerăm că suntem foarte aproape de a finaliza un acord de prosperitate cât se poate de solid, așa cum nu s-a mai văzut vreodată pentru o țară care iese din conflicte de acest gen.”
În pofida angajamentelor asumate la Paris, una dintre cele mai dificile probleme rămâne nerezolvată: cea a teritoriilor ocupate de Rusia. Nici documentul semnat, nici declarațiile liderilor nu oferă un răspuns clar privind statutul regiunilor aflate sub control rusesc. Oficialii occidentali evită, deocamdată, să avanseze o soluție politică pe acest subiect sensibil. Fără un compromis pe dosarul teritorial, perspectivele unui acord de pace rămân incerte.