Rusia își rezervă dreptul de a utiliza armele nucleare în cazul în care se confruntă cu o agresiune din partea țărilor occidentale, a declarat joi Serghei Șoigu, oficial de vârf de la Moscova din domeniul securității, într-un interviu acordat agenției de presă de stat TASS, potrivit Reuters, scrie hotnews.ro

Afirmațiile lui Șoigu vin în contextul în care președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au avertizat că Washingtonul ar putea renunța la încercarea de a negocia un acord de pace în Ucraina în cazul în care nu se înregistrează în curând progrese în privința unei înțelegeri.

JD Vance a reiterat acest avertisment dacă ambele părți refuză să accepte o „propunere foarte explicită”, care include recunoașterea teritoriilor ucrainene aflate sub ocupație ca fiind ale Rusiei.

După ce și-a preluat cel de-al doilea mandat de președinte în luna ianuarie, Trump a schimbat politica SUA față de războiul din Ucraina care durează de mai bine de trei ani, presând Kievul să accepte o încetare a focului și reducând în același timp presiunea asupra Moscovei.

Șoigu, care a ocupat timp de peste un deceniu funcția de ministru al apărării în guvernul rus, până când a fost numit în fruntea puternicului Consiliu de Securitate, în cadrul unei remanieri guvernamentale de anul trecut, a invocat joi modificările aduse doctrinei nucleare a Moscovei, modificări aprobate de președintele Vladimir Putin în noiembrie anul trecut.

Conform noilor prevederi ale doctrinei, Rusia poate lua în considerare o lovitură nucleară ca răspuns la un atac convențional asupra Rusiei sau aliatului său Belarus, atac care să fi adus „o amenințare critică la adresa suveranității și (sau) integrității lor teritoriale”.

„În cazul în care alte state comit acțiuni neprietenoase care reprezintă o amenințare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Federației Ruse, țara noastră consideră că este legitim să ia măsurile simetrice și asimetrice necesare pentru a suprima astfel de acțiuni și a preveni repetarea lor”, a declarat Șoigu, în interviul acordat TASS.

Șoigu a mai spus că Moscova „monitorizează îndeaproape” „pregătirile militare” ale țărilor europene, în timp ce acestea încearcă să își crească cheltuielile din domeniul apărării și producția pe fondul reducerii prezenței militare a Statelor Unite pe continentul european.

Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare dacă se confruntă cu „acțiuni neprietenoase”, a punctat oficialul de la Moscova.

„Descurajarea nucleară se realizează împotriva statelor și coalițiilor militare care consideră Rusia drept un adversar potențial, posedă arme de distrugere în masă sau au capacități de luptă semnificative ale forțelor de uz general”, a adăugat el.

Rusia a lansat în mod repetat amenințări nucleare împotriva Ucrainei și Occidentului de la începutul invaziei sale pe scară largă din februarie 2022.

Ucraina a fost de acord să renunțe la armele sale nucleare după semnarea Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin care țara a aderat și la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare.

În schimb, Kievul a primit garanții de securitate din partea marilor puteri, inclusiv SUA, Regatul Unit și Rusia. Aceste garanții nu au reușit să împiedice agresiunea Moscovei din 2014 în peninsula Crimeea și Donbas și invazia din 2022, notează The Kyiv Independent.

Memorandumul de la Budapesta a fost aspru criticat de actuala conducere ucraineană pentru lipsa unor garanții de securitate solide.

„Trimiterea forțelor de menținere a păcii pe teritoriile istorice ale Rusiei poate duce la cel de-al Treilea Război Mondial”, avertizează Șoigu

Șoigu a mai spus că orice viitoare forță europeană de menținere a păcii desfășurată în Ucraina pentru a monitoriza o încetare a focului ar fi, de asemenea, considerată de Kremlin drept o provocare. El a făcut astfel referire la intenția mai multor state europene de a trimite în Ucraina forțe de menținere a păcii în cadrul „coaliției celor dispuși” („coaliția bunăvoinței”).

„Politicienii rezonabili din Europa înțeleg că punerea în aplicare a unui astfel de scenariu ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia sau chiar la declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial”, a avertizat el, conform TASS.

Potrivit lui Șoigu, noțiunea de „pacificatori” ascunde mai degrabă urmărirea controlului asupra Ucrainei și a resurselor sale minerale. „Ar fi mai corect să numim aceste trupe invadatori sau ocupanți”, a insistat el.

„Pentru că acestea ar fi trupe din acele țări NATO față de a căror prezență Rusia s-a opus chiar înainte de operațiunea militară specială”, a continuat Șoigu.

De asemenea, el a afirmat că suspectează că potențialii „pacificatori” ar susține „regimul nazist”, „persecuția credincioșilor ortodocși” și „campania de privare a populației rusofone din Ucraina de dreptul de a-și vorbi limba maternă și de a-și păstra cultura și tradițiile”.

„Aceasta nu ar fi o misiune de menținere a păcii”, a concluzionat secretarul rus al Consiliului de Securitate, afirmând că acesta ar putea fi motivul pentru care „adevărata majoritate globală a arătat puțină înclinație de a se alătura unor inițiative similare de «menținere a păcii»”.