Cheltuielile militare la nivel mondial au înregistrat în 2024 cea mai puternică creştere de la sfârşitul Războiului Rece, atingând 2.700 miliarde de dolari din cauza războaielor şi a conflictelor armate, în curs de desfăşurare pe planetă, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), dat publicităţii luni, informează AFP, citată de Agerpres. Conform SIPRI, acestea au crescut în special în Europa şi în Orientul Mijlociu, scrie digi24.ro
Cheltuielile în materie de apărare au sărit la 9,4% în 2024 - al zecelea an de creştere consecutivă - în comparaţie cu 2023. „Aceasta atestă într-adevăr un nivel ridicat al tensiunilor geopolitice”, apreciază Xiao Liang, cercetător în cadrul programului „Cheltuieli militare şi producţia de arme” în cadrul SIPRI. „Este fără precedent. Este vorba de cea mai importantă creştere de la sfârşitul Războiului rece”, adaugă el. Peste 100 de ţări şi-au crescut bugetele de apărare anul trecut, subliniază raportul. Factura, piperată, va avea „un profund impact social-economic şi politic”, subliniază Liang, căci „ţările trebuie să facă ajustări în opţiunile lor bugetare”.
„De exemplu, am văzut numeroase ţări europene operând reduceri la alte capitole bugetare, cum ar fi ajutorul internaţional, pentru a finanţa creşterea mijloacelor consacrate armatei sau chiar luând în considerare creşterea impozitelor sau îndatorarea”, menţionează expertul citat. Europa, inclusiv Rusia, reprezintă regiunea cu cele mai ridicate cheltuieli militare, care au crescut cu 17%, ajungând la 693 de miliarde de dolari.
În speţă, Rusia a consacrat 149 de miliarde de dolari armatei sale în 2024, o creştere cu 38% faţă de anul precedent şi de două ori mai mult decât în 2015. Bugetul militar al Ucrainei, ţară invadată de Rusia, a crescut cu 2,9%, atingând 64,7 miliarde de dolari. Cu toate că aceasta nu reprezintă decât 43% din echivalentul resurselor ruse, Kievul înregistrează cele mai ridicate cheltuieli militare din lume, cu 34% din PIB alocat apărării. Câteva ţări ies însî în evidenţă în raportul SIPRI, notează AFP. Cheltuielile militare ale Germaniei au crescut cu 28%, situându-se la 88,5 miliarde de dolari şi detronând India de pe locul patru în lume.
„Pentru prima oară de la reunificarea sa, Germania a devenit principalul contributor în materie de apărare în Europa Centrală şi de Vest”, observă Xiao Liang. SUA, prima ţară din lume în ceea ce priveşte cheltuielile militare, şi-au majorat bugetul cu 5,7% în 2024, ajungând la 997 de miliarde de dolari sau la 37% din cheltuielile globale şi la 66% din cele ale ţărilor membre NATO. Cele 32 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, angajate într-o dinamică de reînarmare în perspectiva unei posibile retrageri americane, şi-au mărit considerabil aceste cheltuieli.
„În 2024, 18 din cele 32 de ţări au atins obiectivul de 2% din PIB” pentru cheltuieli militare, o situaţie fără precedent de la înfiinţarea NATO, potrivit cercetătorului menţionat.
„Proiecte de achiziţii masive în industria armamentului sunt preconizate pentru următorii ani”, afirmă el. Tendinţa este aceeaşi şi în Orientul Mijlociu. Israelul îşi continuă războiul în Fâşia Gaza, iar în 2024 cheltuielile sale militare au crescut cu 65% pentru a atinge 46,5 miliarde de dolari, cea mai mare creştere de la Războiul de Şase Zile din 1967, potrivit SIPRI. Cele ale Iranului, pe de altă parte, s-au diminuat cu 10%, reprezentând 7,9 miliarde de dolari în 2024, „în pofida implicării sale în conflicte regionale”, subliniază SIPRI, întrucât "impactul sancţiunilor i-a limitat puternic capacitatea de a-şi creşte cheltuielile”.
Pe poziţia secundă după Statele Unite, China, care investeşte în modernizarea forţelor sale armate, extinderea capacităţilor de război cibernetic şi a arsenalului său nuclear, reprezintă de acum jumătate din cheltuielile militare din Asia şi Oceania. În 2024, China şi-a majorat bugetul militar cu 7%, ajungând la 314 miliarde de dolari, conform raportului SIPRI.