Astăzi se împlinesc 34 de ani de la declanșarea conflictului de pe Nistru. Președintele țării, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, veterani, dar și alți reprezentanți ai instituțiilor statului au comemorat victimile conflictului sângeros la monumentul „Maica Îndurerată”. 

UPDATE 12:00 Ceremonia consacrată Zilei Memoriei și Recunoștinței s-a încheiat.

UPDATE 11:25 Se depun flori la monumentul „Maica Îndurerată” și sunt numiți toți eroii căzuți în războiul de pe Nistru.

UPDATE 11:20 S-au dat salve în contextul zilei consacrate războiului din 1992. Portretele eroilor sunt ținute în mână.

Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței
Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței/ PRO TV

UPDATE 11:15 Președintele Maia Sandu, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu au depus flori la monumentul „Maica Îndurerată”.

Se depun flori la monumentul „Maica Îndurerată”
Se depun flori la monumentul „Maica Îndurerată”/ PRO TV

UPDATE 11:10 Veteranul de război din 1992, Anatol Croitor face declarații la monumentul „Maica Îndurerată”.

Anatol CROITOR, VETERAN DE RĂZBOI: „Independența țării a fost nevoită să fie apărată cu arma în mână. Noi nu am vrut război, am vrut să trăim în pace sub tricolor. Nu am vrut să sufere cineva, am luptat pentru familiile noastre cu un preț scump. Moldova acum se află în procesul de aderare la UE, un pas foarte important”.

Maia SANDU, PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA: „Ziua în care ne înclinăm cu gândul la cei care au apărat independeța în 1992, pentru sacrifiu care l-au făcut. Libertatea a venit cu un preț greu, pentru ea sute de oameni și-au dat viața, iar sute de mii și-au pus viața în pericol. În spatele fiecărui nume gravat pe cruce stă o viață întrerută prea devreme. Acest război ne amintește că libertatea nu este un dat, ea trebuie protejată. Timp de decenii, libertatea noastră a fost sugrumată, limba și tradițiile noastre au fost marginalizate. Destinul nostru era decis în altă parte, iar moldovenii au vrut să își hotărască singuri viitorul. Cei care și-au apărat țara în prima linie înțeleg cel mai bine cât de prețioasă este libertatea. Pacea și libertatea noastră sunt din nou amenințate. Ele sunt protejate de ucraineni pe câmpul de război. În 1992 agresorul a fost Rusia. Acum, în războiul din Ucraina, agresorul este Rusia. A spune că ambele părți sunt vinovate - înseamnă a falsifica adevărul. Republica Moldova nu a râvnit la teritorii străine, nu a pornit războaie, și-a apărat doar pământul strămoșesc."

UPDATE 10:58 S-a început mitingul de doliu la monumentul „Maica Îndurerată”. Maia Sandu face declarații.

Miting de doliu la monumentul „Maica Îndurerată”
Miting de doliu la monumentul „Maica Îndurerată”/ PRO TV

UPDATE 10:20 După ce a depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Maia Sandu împreună cu mai mulți oficiali se îndreaptă în coloană spre monumentul „Maica Îndurerată”. Studenții de la Academia „Ștefan cel Mare” duc în mâini portretele eroilor căzuți în luptă.

Marșul Memoriei
Marșul Memoriei/ PRO TV
Marșul Memoriei
Marșul Memoriei/ PRO TV
Marșul Memoriei
Marșul Memoriei/ PRO TV
Marșul Memoriei
Marșul Memoriei/ PRO TV
Marșul Memoriei
Marșul Memoriei/ PRO TV

UPDATE 10:15 A început Marșul Memoriei spre monumentul „Maica Îndurerată”.

UPDATE 10:10 Militari, ofițeri și veterani de război au venit să depună flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. 

Militari, ofițeri și veterani de război
Militari, ofițeri și veterani de război/ PRO TV
Militari, ofițeri și veterani de război
Militari, ofițeri și veterani de război/ PRO TV
Militari, ofițeri și veterani de război
Militari, ofițeri și veterani de război/ PRO TV

UPDATE 10:07 Alți miniștri, deputați și politicieni depun flori 

Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței
Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței/ PRO TV
Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței
Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței/ PRO TV
Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței
Manifestări consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței/ PRO TV

UPDATE 10:07 Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și șeful poliției de frontieră depun flori la monumentul Ștefan cel Mare și Sfânt

Șeful IGP și șeful poliției de frontieră
Șeful IGP și șeful poliției de frontieră / PRO TV

UPDATE 10:05 Angajații ai SIS, ministerul Apărării și ministerul Afacerilor Interne prezenți la eveniment

Angajații SIS, ministerul Afacerilor Interne și ministerul Apărării
Angajații SIS, ministerul Afacerilor Interne și ministerul Apărării/ PRO TV

UPDATE 10:00 Președintele țării, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu depun flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

Maia Sandu, Igor Grosu, Alexandru Munteanu
Maia Sandu, Igor Grosu, Alexandru Munteanu/ PRO TV
Maia Sandu, Igor Grosu, Alexandru Munteanu
Maia Sandu, Igor Grosu, Alexandru Munteanu/ PRO TV
Maia Sandu, Igor Grosu, Alexandru Munteanu
Maia Sandu, Igor Grosu, Alexandru Munteanu/ PRO TV

UPDATE 09:50 Zeci de persoane, printre care veterani și rude a a eroilor căzuți în Războiul de pe Nistru din anul 1992 au venit în Piața Marii Adunări Naționale să depună flori.

UPDATE 09:40 Primarul capitalei Ion Ceban,alături de alți angajați ai primăriei, depune flori la monumentul lui Ștefan ce Mare și Sfânt.

Primarul Ion Ceban
Primarul Ion Ceban/ Facebook

Ion CEBAN, PRIMARUL CAPITALEI: „Cel mai important mesaj pe care îl putem avea pentru Republica Moldova, pentru copiii noștri, este că orice țară, orice societate are nevoie de pace, în primul rând. Noi astăzi aducem omagiu eroilor care au luptat pentru independența Republicii Moldova, ne închinăm în fața domniilor lor, dar și a apropiaților lor. Exprimăm recunoștință celor care sunt în viață și rudelor lor și, nu dă Doamne, nicăieri pe acest petic de pământ să se întâmple vreodată ca să mai avem vreun conflict armat.”

UPDATE 09:40 Poliția anunță că în intervalul orelor 10:00 - 11:00, va fi sistată temporar circulația pe următoarele artere din Chișinău: Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – tronsonul cuprins între străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Ismail și strada Ismail – segmentul dintre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și strada Pan Halippa.

Primele tensiuni în stânga Nistrului apar în 1989, când limba română a fost recunoscută limbă de stat, lucru care a stârnit nemulțumiri în regiune.

În septembrie 1990, regiunea transnistreană și-a proclamat independența, iar puterea de la Chișinău nu mai putea controla regiunea.

Primele ciocniri dintre forțele moldovenști și cele separatiste au avut loc peste câteva luni de la autoproclamare. Gărzile republicane separatiste au atacat orașul Dubăsari. Atunci au murit primii polițiști.

Începutul anului 1992 găsește regiunea transnistreană în pregătiri de război. Pe 1 martie, câțiva cazaci din Dubăsari atacă un echipaj al poliției. Polițiștii răspund cu foc, iar în câteva ore cazacii înconjoară sediul poliției și cuceresc orașul Dubăsari.

În același timp, la New York se desfășoară ceremonia de primire a Republicii Moldova în Organizația Națiunilor Unite. Este începutul războiului. Era 2 martie 1992.

În stânga Nistrului a fost decretată mobilizare generală. Forțele paramilitare de acolo erau formate din soldați din garda republicană, voluntari și mercenari, cei mai mulți dintre ei – cazaci.

Forțele paramilitare din stânga Nistrului au fost susținute tehnic și logistic de armata a 14-a a Federației Ruse.

Ostilitățile au durat 4 luni, iar cele mai grele lupte s-au dat la Cocieri, Coșnița și Tighina.

Cei mai mulți dintre localnici, în mare parte femei, copii și bătrâni, au fost nevoiți să se refugieze pe malul drept al Nistrului.

Luptele finale s-au dat în orașul Tighina, unde au murit zeci de oameni.

Armata a 14-a, condusă de Alexandr Lebedi, a fost, de fapt, cea care a luptat cu Chișinăul în războiul din 1992. Războiul s-a încheiat pe 21 iulie 1992, când Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat la Moscova acordul de încetare a focului, în prezența liderului separatiștilor de atunci, Igor Smirnov. Au trecut 33 de ani, dar Rusia nu și-a retras trupele militare staționate ilegal în stânga Nistrului. Și, chiar dacă liderii politici de la Chișinău s-au schimbat, nici până azi nu s-a găsit o soluție pentru rezolvarea diferendumului transnistrean.