Alexandru STOIANOGLO, PROCURORUL GENERAL AL RM: "La sfarsitul lunii decembrie 2016, fostul sef al Procuraturii Anticoruptie, Viorel Morari, a receptionat, personal, de la Vladimir Plahotniuc o plangere, datata cu 26 decembrie 2016, prin care liderul PD solicita tragerea la raspundere penala a lui Veaceslav Platon pentru un denunt calomnios, depus la DIICOT Romania.

Plangerea lui Plahotniuc a fost adusa la sediul Procuraturii Anticoruptie chiar de catre seful acestei procuraturi specializate, care insa, a uitat de denunt pana in martie 2017.

In luna martie 2017, pentru a-si ascunde neglijenta in raport cu atributiile functionale si solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cunoscand cu certitudine ca plangerea nu corespunde rigorilor legale, i-a cerut unui subaltern sa ”repare greseala” prin inregistrarea plangerii cu data de 28 decembrie 2016 si a dispus, printr-o rezolutie, la fel antedatata, examinarea plangerii lui Plahotniuc de catre un procuror din subordine.

In concret, i-a ordonat procurorului sa porneasca antedatat (30 decembrie 2016), urmarirea penala in privinta lui Veaceslav Platon pentru denunt calomnios, sa pregateasca proiectul ordonantei de stabilire a competentei pentru exercitarea urmaririi penale pe acest caz Procuraturii Anticoruptie, precum si proiectul ordonantei de formare a grupului de urmarire penala, dandu-i asigurari ca problema cu data inregistrarii sesizarii si pornirii urmaririi penale este o chestiune pur tehnica, neinsemnata, el ca procuror-sef asumandu-si toata responsabilitatea, atentionandu-l despre importanta semnatarului plangerii.

Ulterior, cu actele antedatate, procurorul Anticoruptie s-a deplasat la sediul Procuraturii Generale, unde, abuzand de increderea acordata, l-a indus in eroare pe Procurorul General de atunci, care fara a atrage atentia la data emiterii ordonantei, a semnat proiectul ordonantei de stabilire a competentei pentru exercitarea urmaririi penale Procuraturii Anticoruptie.

Obtinand competenta pentru exercitarea urmaririi penale, seful procuraturii anticoruptie a semnat personal ordonanta de formare a grupului de urmarire penala, a aplicat stampila pe fisa statistica corespunzatoare, infractiunea fiind pusa la evidenta criminologica oficiala.

Astfel, in rezultatul acestor actiuni, toate plangerile si declaratiile depuse anterior si ulterior de Veaceslav Platon impotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticoruptie ca fiind false si calomnioase, fara a se interveni cu verificari asupra faptelor semnalate, in repetate randuri, de catre acesta.

Aceeasi soarta a avut-o si dosarul pornit de DIICOT Romania in temeiul denuntului lui Veaceslav Platon prin care a solicitat tragerea la raspundere penala a lui Plahotniuc si altor persoane pentru o serie de infractiuni deosebit de grave de inselaciune, santaj, spalare de bani, preluarea ilegala a unor actiuni ale unor banci si societati comerciale din Republica Moldova, si anume: BC „Victoria Bank”, BC „Banca de Economii”, SA „Asito”, SA „Victoria Asigurari”, SA „Alfa Engineering”.

Acest dosar a fost preluat de Procuratura Anticoruptie de la DIICOT Romania pe 27 aprilie 2018, insa nici o actiune procesuala in raport cu persoanele vizate in dosarul transmis de colegii romani nu a fost realizata, Procuratura Anticoruptie limitandu-se la audierea lui Platon in calitate de martor, declaratiile caruia, de fiecare data, erau catalogate ”false si calomnioase”.

Scopul principal al acestor actiuni l-a constituit interesul fostului sef al Procuraturii Anticoruptie de a-si mentine sustinerea politica si protectoare din partea liderului Partidul Democrat, cu care se cunostea personal. Cel din urma era in conflict cu Veaceslav Platon, care reprezenta un pericol iminent pentru imaginea, reputatia si rating-ul lui Plahotniuc si al formatiunii politice pe care o conducea.

Notam ca, Platon a depus mai multe sesizari si declaratii in ordine de procedura penala impotriva lui Vladimir Plahotniuc, si anume:

- denuntul din 2 august 2016 adresat DIICOT din Romania prin care a solicitat tragerea la raspundere penala a lui Plahotniuc, Candu, Iaralov, Andronachi si altor persoane;

- declaratii incriminatorii in privinta lui Plahotniuc depuse pe 9, 13 si 14 septembrie 2016 in cadrul dosarului gestionat de Procuratura Anticoruptie;

- denuntul din 31 octombrie 2016 prin care solicita Procuraturii Anticoruptie examinarea si cercetarea penala a lui Plahotniuc, Candu, Dragutan, Politova, Iaralov si altor persoane, care ar fi sustras un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Desi, din toamna anului 2016, Procuratura Anticoruptie dispunea de informatii concrete privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc si anturajul sau in ”furtul miliardului”, numitul nu a fost audiat niciodata ca pretins faptuitor, implicat in aceasta crima, fiind protejat si lasat sa paraseasca nestingherit tara in vara anului 2019. In aceste conditii, ancheta fiind pusa in mare dificultate de a realiza investigatii eficiente.

Prin urmare, realizand scopul de a-l proteja pe Vladimir Plahotniuc si alte persoane, inclusiv cu functii de demnitate publica, din anturajul acestuia, prin falsificarile realizate, Procurorul Anticoruptie a contribuit la evitarea implicarii procesuale a acestora in calitate de banuiti pe mai multe cauze penale vizand investigarea fraudei bancare, a comis amestec in activitatea Procuraturii Anticoruptie si a CNA, prin impiedicarea cercetarii rapide, complete si obiective a cauzei penale.

In cadrul acestui dosar, fostul Procuror General si unul dintre fostii subalterni ai invinuitului au avut calitate de martori, deoarece nu s-a constatat ca actiunile lor au fost comise din interes material sau alte interese personale – elemente obligatorii pentru a incadra juridic fapta ca infractiune.

Ultimii nu stiau despre scopul urmarit de catre fostul sef al Procuraturii Anticoruptie. In plus, denuntul procurorului subordonat si probele materiale prezentate de catre acesta au determinat temeiul pornirii urmaririi penale pe acest caz.

Fostul sef al Procuraturii Anticoruptie este cercetat in stare de arest preventiv, iar astazi, procurorii vor depune demers la prelungirea mandatului de arestare cu inca 30 de zile.

Intre timp, Procuratura anunta despre un alt dosar, initiat pe numele fostului sef al Procuraturii Anticoruptie.

El a fost deja audiat si recunoscut in calitate de banuit de ”imbogatire ilicita” si ”spalare de bani in proportii deosebit de mari, cu folosirea situatiei de serviciu”.

Temei pentru initierea acestui dosar au servit materialele jurnalistice, verificate si confirmate in cadrul procesului penal de catre institutiile de stat abilitate, care relatau despre caracterul disproportionat al veniturilor declarate de ex-procurorul-sef al Procuraturii Anticoruptie in raport cu situatia materiala reala a membrilor familiei si rudelor acestuia.

De notat ca, procurorul Viorel Morari si-a inceput cariera de procuror in anul 2002. Din anul 2007 a detinut functii de conducere in Procuratura, iar incepand cu 2016 pana de curand - functia de sef al Procuraturii Anticoruptie.

In cadrul actiunilor de urmarire penala, declansate in decembrie 2019, au fost documentate si confirmate activitatile infractionale, comise in intervalul anilor 2013-2019 de doua si mai multe persoane, cu componenta si zona de actiune multinationala, in sfera criminalitatii economico-financiare – spalarea banilor, imbogatirea ilicita, precum si alte infractiuni predicat conexe.

Actiunile de spalare de bani se prezuma a fi comise prin intermediul membrilor familiei sale, dar si ale altor persoane apropiate, inrudite, interpuse, inclusiv persoane juridice.

Aria de actiune este una transnationala si se extinde atat pe teritoriul Republicii Moldova, cat si ale altor state europene, cum ar fi: Polonia, Germania, Marea Britanie, Canada, Ucraina, fiind implicate persoane fizice si juridice rezidente ale statelor mentionate, fapt ce determina complexitatea anchetei si necesitatea formularii mai multor comisii rogatorii.

Astfel, s-a stabilit o supozitie rezonabila ca, persoanele care au fondat si au administrat SRL „Irarom-Grup” (Irarom citit invers este Morari – numele de familie a persoanei vizate), in perioada anilor 2013-2019, au investit in activitatea de intreprinzator mijloace financiare ce au depasit substantial veniturile inregistrate oficial la institutiile abilitate de stat.

Potrivit materialelor, mama si fratele procurorului au fondat si, respectiv, administrat aceasta firma, inregistrata la Camera Inregistrarii de Stat a Republicii Moldova in anul 2013.

Desi, pe parcursul anilor 2013 – 2014, mama procurorului a obtinut venituri oficiale de circa 2500 lei, in anul 2014 ea a efectuat 9 tranzactii de depunere a numerarului pe contul bancar al firmei, „pentru majorarea capitalului statutar” in suma totala de 3,8 milioane de lei.

In anul 2014 intreprinderea „Irarom-Grup” a construit si dat in exploatare, in satul de bastina a procurorului, o statie de alimentare cu produse petroliere si gaz lichefiat, valoarea obiectului constituind 3,5 milioane de lei.

Incepand cu anul 2015 firma dezvolta activitatea cu privire la producerea, transportul, distributia si comercializarea energiei electrice, iar in perioada 2016 - 2018 realizeaza instalarea, in nordul republicii, a 3 instalatii de producere a energiei din surse regenerabile eoliene, valoarea totala a investitiilor fiind de peste 14,2 milioane de lei.

Potrivit declaratiilor fiscale pentru anii 2016 - 2017, firma declara un profit de peste 6,5 milioane de lei.

De asemenea, la cererea directorului firmei si dupa interventia lui Viorel Morari, Consiliul de Administratie al ANRE, a aprobat si mentinut un tarif de 1,13 lei/kW, majorand capacitatea instalatiei de la 1300 kW la 3900 kW.

Pentru comparatie, pentru alte 10 companii similare, ANRE a aprobat tarife cuprinse intre 0,68 – 1,01 lei/kW pentru energie electrica din sursa regenerabila eoliana cu o capacitate de la 1300 de kW si mai mult.

Concomitent, au fost investigate si investitiile in bunuri imobile ale familiei, parintilor si fratelui procurorului.

Potrivit datelor oficiale, in perioada anilor 2013-2018:

-Mama procurorului a obtinut venituri oficiale de circa 113 mii lei,

-Tatal - venituri oficiale in marime de 46 mii lei,

-Fratele - venituri oficiale in marime de 786 mii lei.

Totusi, in intervalul anilor 2012 - 2019, parintii acestuia, neavand alte surse de venit decat cele indicate oficial, aflandu-se in permanenta pe teritoriul republicii, au achizitionat 4 imobile in municipiul Chisinau, estimate la peste 179 mii de euro.

In perioada 2013-2019 mama procurorului a intrat in posesia a 25 de terenuri cu destinatie agricola, pentru constructii si gradina cu o suprafata totala de 18 hectare, 2 case de locuit si constructii accesorii cu suprafata totala de 192 m.p. – toate estimate la circa 28 000 Euro.

In perioada 2015-2018 fratele acestuia a procurat /primit donatie 87 de terenuri agricole si pentru constructie cu suprafata totala de 45 ha, 1 casa de 93 m.p. si 1 constructie accesorie cu suprafata de 10 m.p., valoarea de piata a acestora, la momentul achizitionarii, fiind de circa 50 mii Euro.

Totodata, fostul sef al Procuraturii Anticoruptie, impreuna cu persoana cu care se afla in casatorie civila - la fel procuror, nu detin cu drept de proprietate nici un bun imobil sau mobil, inclusiv nici unul dintre automobilele pe care le-a folosit incepand cu anul 2014.

Anterior, Autoritatea Nationala de Integritate a efectuat un control al veniturilor si proprietatilor lui Viorel Morari, insa nu a constatat careva nereguli, desi toate informatiile prezentate de catre SIS si Serviciul Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor indicau contrariul. In aceste conditii, informatiile acestor doua structuri au fost examinate prioritar, confirmandu-se banuiala cu privire la infractiunile de ”imbogatire ilicita” si ”spalare de bani”.

Precizam ca, actiunile membrilor familiei fostului Procuror-sef al Procuraturii Anticoruptie si a persoanei juridice SRL”Irarom-Grup” sunt cercetate in cadrul unei alte cauze penale, sub aspectul infractiunii de ”spalare de bani”.

In context, in vederea recuperarii bunurilor infractionale, actualmente, la solicitarea Procuraturii Generale, Agentia pentru Recuperarea Bunurilor Infractionale, realizeaza, in conformitate cu Codul de procedura penala, investigatii financiare paralele, iar Serviciul Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor cerceteaza schema complexa de spalare de bani.

In prezent, fostul Procuror-sef al Procuraturii Anticoruptie este vizat si in alte cateva procese penale, gestionate de Procuratura Generala, despre care va vom informa suplimentar, la moment, divulgarea anumitor date fiind in defavoarea anchetei.

Facem precizarea ca masurile intreprinse de procurori, la aceasta etapa, nu infrang in niciun fel principiul prezumtiei de nevinovatie al persoanei banuite/invinuite/inculpate."