16 ani în urmă, Chișinăul era zguduit de proteste violente. Zburau pietre, bubuiau grenade, iar Președinția și Parlamentul erau devastate. Oamenii au ieșit la protest după ce comuniștii au câștigat alegerile parlamentare, manifestația însă s-a transformat într-o revoltă. Timp de 16 ani guvernanții care s-au perindat pe la conducere au dat asigurări că cetățenii vor afla ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009, dar nici până astăzi nu este clar cine a devastat clădirile oficiale și la ordinul cui.

Un tanar ucis, zeci de răniți și tineri maltratați în comisaritele de poliție - acesta este bilanțul protestelor de acum 16 ani. În urma violențelor au fost pornite peste 70 de dosare. În 2021 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că urmărirea penală pe dosarul 7 aprilie a fost reluată, dar nici până azi nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare. Nu am reușit să aflăm la ce etapă este acum dosarul, deoarece, reponsabilii de la PCCOCS nu au răspuns încă la solicitarea noastră. Și ministrul justiției dă din umeri. 

Veronica MIHAILOV-MORARU, MINISTRUL JUSTIȚIEI: „Și noi periodic încercăm să ne interesăm care este evoluția pe dosarul respectiv pentru că știm că au fost dosare conexe pe persoanele implicate, dar trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat.” 

Acum 16 ani de 7 aprilie, Chișinăul era cuprins de proteste violente, iar presedinția era luată cu asalt. 

Protestul a început pașnic în seara de 6 aprilie. Nemultumiți de rezultatele alegerilor din 5 arilie, mai mulți tineri au ieșit să spună că scrutinul ar fi fost fraudat de comuniști.

„Refuz, rezist, sunt anti-comunist.”

„Am hotărât să facem un protest funerar. Ne îngropăm viitorul, un prohod al viitorului nostru.”

Protestele au fost reluate a doua zi, dar de această dată mulțimea s-a transformat în una foarte violentă. 

„Până nu luăm castelul lui Voronin, nu plecăm de aici.”

Situația a scăpat de sub control când oamenii au venit să scandeze în fața parlamentului, unde manifestanții au aruncat cu pietre, au distrus ușile, geamurile și au incendiat clădirea.

Manifestanții au pătruns și în interiorul clădirii, unde au distrus mobilierul.

Mai târziu a fost clar că în mulțime s-au infiltrați provocatori, care instigau la violență. Cine au fost ei, așa și nu s-a mai aflat. 

Site-urile de știri erau blocate, iar la televiziunea națională se difuza un concert. PRO TV era singurul post unde evenimentele puteau fi urmărite în direct. 

La spital polițiștii și protestatarii, împărțeau aceleași saloane. 

„Aruncau pietre din parlament către noi.

-Cine a aruncat?

-Nu știm.”

Devastată și părăsită de protestatari, dar și de autorități, în seara de 7 aprilie clădirea parlamentului ardea. Aceste scene erau urmărite în direct la emisiunea In Profunzime.

Iar noaptea, înarmați, ofițerii Fulger vânau tinerii rămași încă pe străzi. 

În Piața Marii Adunări Naționale unul dintre tineri, Valeriu Boboc, a fost ucis în bătaie. Camerele de supraveghere au filmat ultimele clipe din viața lui. 

În zilele următoare au apărut informații despre mai mulți tineri morți în condiții suspecte în centrul capitalei, chiar în timpul protestelor. Dar, ulterior, poliția a anunțat că au fost fie incidente, fie a fost vorba despre suicid și că nu ar exista nicio legătură cu protestele. În 16 ani, un singur polițist, fugar și căutat de Interpol, Ion Perju, a fost condamnat la închisoare, iar pe rolul instanțelor naționale se mai află dosarul lui Iacob Gumeniță, care atunci era vicecomisar de Chișinău. El fiind judecat pentru exces de putere și pentru depășirea atribuțiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. 

Republica Moldova a plătit, până acum, aproape cinci milioane de lei, pentru inacțiunile organelor de drept în urma evenimentelor din 7 aprilie, după ce tinerii maltratați și judecați în comisariatele de poliție și-au găsit dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.