Prinsă între Est și Vest, între trecutul sovietic și aspirația spre un viitor european, între speranță și trădare, de mai bine de 3 decenii Moldova a fost mereu pusă să aleagă „încotro merge?”. Au fost momente de cotitură și alegeri dificile, care au însemnat mai mult decât voturi. Țara a cunoscut războiul și sărăcia, a fost zguduită de proteste, a trecut prin crize și dezamăgiri, dar a avut și momente de speranță. Așadar, împreună am făcut alegeri care au schimbat prezentul și au definit viitorul.

Acum 34 de ani, Republica Moldova devenea o țară independentă, o alegere pe care moldovenii au făcut-o asumat. 

Au urmat câțiva ani de incertitudine, în care politicienii nu se puteau decide pe ce cale să ducă țara, au admis un război, urmat de crize politice, promisiuni ratate și sărăcie. Valul de nemulțumire al societății îi aduce pe comuniști la putere, în 2001, iar Vladimir Voronin este ales președinte.

Este învestit Guvernul Tarlev și menținut în funcție pe tot parcursul guvernării comuniste, care a rămas și după scrutinul parlamentar din 2005, iar Voronin - reales șef de stat.

Comuniștii au avut toată puterea în mâini timp de 8 ani. Ani în care toată lumea s-a dezvoltat, iar Moldova a rămas în sărăcie.

Și așa, alungați de sărăcie, oamenii au ales să plece din țară, ceea ce a dus la depopularea Republicii Moldova. În 2008 guvernul Tarlev pleacă în demisie.

Iar anul 2009 este considerat unul revoluționar. Alegerile parlamentare sunt din nou câștigate de comuniști, Voronin încercând să adopte un discurs pro-european.

Rezultatul alegerilor nemulțumește mii de tineri care ies în stradă și cer schimbarea puterii.

Protestele degenerează, cladirile statului sunt devastate, iar mii de tineri sunt reținuți și maltratați în izolatoare.

Manifestațiile duc la alegeri anticipate, iar la putere vin forțele ce se declarau pro-europene.

Se deschide o ușă spre Europa, iar Voronin pleacă din funcție.

Criza politică nu se sfârșește, alianța nu a reușit din 2 încercări să aleagă președintele, așa că Parlamentul a fost dizolvat, din nou, iar alianța revine după scrutinul anticipat.

Vlad Filat a devenit premier.

Dincolo de crizele politice, apare o speranță. În perioada următoare, Chișinăul e vizitat de lideri europeni și americani importanți, precum Biden sau cancelarul german, Angela Merkel.

În 2014 este semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și, pentru prima dată, viitorul european devine un obiectiv clar.

Dar crizele politice nu dispar, iar neînțelegerile și interesele ascunse ieșeau la iveală. Filat a părăsit coaliția și părea să se afle într-un război deschis cu democratul Vlad Plahotniuc.

Mai târziu, țara trăiește o nouă dezamăgire - Moldova află că din sistemul bancar a fost furat un miliard de dolari. 

Vlad Filat este arestat și denunța justiția capturată de Plahotniuc.

După aceste evenimente, puterea ajunge în mâinile unui singur om - Vlad Plahotniuc, iar Moldova este declarată stat capturat. În 2016 este învestit guvernul Filip. Și în același an, Igor Dodon este ales președinte.

Urmează noi proteste...

Dar, nimic nu se schimbă până la alegerile parlamentare din 2019, când în legislativ intră Blocul ACUM, format din PAS și Platforma DA. Urmează luni de instabilitate politică și negocieri fără rezultat, iar într-un final ACUM și PSRM, bat palma. 

Este învestit guvernul Sandu, iar democrații organizează proteste în Piața Marii Adunări Naționale.

PD refuză să plece de la guvernare, iar În Moldova se întâmpla ceea ce nu a mai fost vreodată - dualitate de putere. Erau doi șefi de parlament, două guverne, doi prim-miniștri și nimic nu mai era clar... 

Într-un final, PD pleacă de la guvernare.

Vlad Plahotniuc fuge din țară, urmat de Ilan Șor. În scurt timp, Guvernul Sandu este demis de socialiști și democrați, după ce încearcă să pună bazele reformării justiției, iar în 2020 Maia Sandu devine prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova.

Parlamentul a fost dizolvat, iar PAS obține majoritatea la alegerile anticipate din 2021.

Apoi, vine războiul. Ucraina e atacată de Rusia, iar contextul geopolitic determină Moldova să depună cerere de aderare la Uniunea Europeană. 

La scurt timp primește statutul de stat candidat.

Urmează o perioadă în care Moldova se bucură de un sprijin nemaivăzut din partea Uniunii Europene, evenimente și vizite istorice în țara noastră.

Moldovenii – au ales, și și-au confirmat dorința de a face parte din UE la Marea adunare națională Moldova Europeană.

Dar și la referendumul de anul trecut, în urma căruia obiectivul de integrare europeană a fost scris în Constituție.

Anul trecut, Maia Sandu s-a ales cu al doilea mandat de președinte.

Daniela ANDREEV, REPORTER PRO TV: „Astăzi, țara noastră e pusă din nou în fața unei alegeri, și e firesc pentru că viitorul nu vine de la sine. Întrebarea care a tot persistat în ultimele decenii a rămas neschimbată „Încotro?”. Toate vocile vorbesc despre scrutinul din această toamnă ca fiind crucial. Lupta politică e aprigă, iar influența rusească - fără precedent. Alegem să mergem înainte, spre Uniunea Europeană, sau ne întoarcem în trecut? Nu va fi un vot simplu. Va fi un test de maturitate politică și de... memorie. Miza nu e doar cine va guverna, ci în ce fel de țară vom trăi și ce loc va avea Moldova pe harta geopolitică a lumii, în anii care vin. Daniela ANDREEV, PRO TV.”