Adjunctul Evgheniei Guțul, sancționat de UE pentru destabilizarea Republicii Moldova, oprit de vameșii români de două ori la graniță. A dat în judecată Poliția de Frontieră Iași

„Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituţionale, Victor Petrov sprijină acţiunile și politicile care subminează și ameninţă democraţia, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova”, se arată într-o decizie din februarie 2024 a Consiliului European care i-a interzis accesul în țările din Uniune.

Înainte de a se judeca cu Inspectoratul de Frontieră Iași, Petrov a făcut același lucru și cu Inspectoratul similar din Giurgiu, pe unde a încercat, de asemenea, să ajungă în România după ce a fost pus pe lista de sancțiuni.

Motivele sancțiunilor

Pe 22 februarie 2024, Consiliul European a decis includerea lui Victor Petrov pe lista persoanelor care au interdicție de a intra în țările din Uniunea Europeană.

În motivare, Consiliul a menționat faptul că „Victor Petrov este adjunctul bașkanului Adunării Populare a Găgăuziei și liderul Uniunii Poporului din Găgăuzia, o mișcare sociopolitică vădit pro-rusă care a fuzionat cu partidul politic «Renaștere». Primește sprijin politic din partea persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Victor Petrov se implică activ în diseminarea de informaţii false și în incitarea la violenţă, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populaţiei găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autorităţile din Chișinău. Ca urmare, autorităţile din Republica Moldova au blocat unul dintre site-urile sale web, gagauznews.md. Diseminarea continuă însă prin intermediul unui nou domeniu de internet, gagauznews.com, și prin declaraţiile lui Petrov. Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituţionale, Victor Petrov sprijină acţiunile și politicile care subminează și ameninţă democraţia, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova. De asemenea, el este asociat cu Ilan Șor”.

Petrov a negat, ulterior, acuzațiile și a afirmat că ar fi persecutat de către actuala guvernare a Republicii Moldova, iar sancțiunile care i-au fost aplicate la nivel naţional şi internaţional ar fi ilegale.

În plus, celor de pe această listă le-au fost înghețate fondurile depistate în aceleași țări. Alături de Petrov, în document figurează nume extrem de controversate din Republica Moldova, acuzate de aceleași intenții de destabilizare a țării și/sau de acțiuni vădit pro-ruse: Mariana Tauber, Vladimir Plahotniuc, Evghenia Guțul.

Eșec de două ori

În ciuda deciziei Consiliului, după circa un an, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit în bazele de date decizia din februarie 2024, dar apoi Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea celor de la Frontieră să radieze măsura și să-i recunoască dreptul de liberă circulaţie pe teritoriul țării noastre. El a adăugat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării şi nici perioada de timp pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Nu este primul demers de acest gen al lui Petrov după ce, pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România, deși se afla sub imperiul sancțiunii Consiliului European. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia Consiliului este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

Controversele din jurul lui Petrov

Petrov a făcut obiectul mai multor investigații ale presei din Republica Moldova, cel mai recent în decembrie 2025. Publicația Rise Moldova a dezvăluit că acesta și soția sa, de care a divorțat după ce a fost pus pe lista de sancțiuni, sunt asociați în mai multe firme, inclusiv din Germania și SUA, pe care politicianul nu le-a menționat în declarațiile de avere.

În 2024, Autoritatea Națională de Integritate din Moldova a descoperit în cazul său „încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale” și a constatat o avere cu caracter nejustificat de 1.624.066,86 lei. Ca urmare, a primit interdicție de a exercita o funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepţia funcțiilor elective, pe o perioadă de 3 ani, decizie contestată de Petrov la instanțe, fără succes. În același an 2024, la firmele unde avea interese au avut loc percheziții sub suspiciunea de evaziune fiscală.

Ulterior articolului Rise Moldova, Petrov a reacționat pe contul său de Facebook:

„Astăzi încearcă din nou să ruleze o campanie media în jurul numelui meu. În ultimele zile, am fost atacat de mass-media puternică. Numele meu este pătat intenționat. Eu și familia mea suntem atribuiți unor conexiuni financiare și economice inexistente, precum și afilieri la o serie de personalități politice. De subliniat: sancțiunile împotriva mea nu au fost introduse de Republica Moldova, ci de Uniunea Europeană sub pretextul «amenințării la adresa securității naționale». Totodată, autorităţile moldoveneşti nu au făcut nicio acuzaţie oficială, iar autorităţile statului nu au luat nicio măsură. Este deosebit de ciudat când Uniunea Europeană ia astfel de decizii pe baza informațiilor pro-guvernamentale, fără a se verifica. Nu văd nici o anchetă, nici o căutare a adevărului, ci o încercare de a înlocui procedurile legale cu un set de titluri, asociații și etichete emoționale”.