Inainte de alegerile anticipate din 11 iulie 2021 (NEE, Aprilie 2021), lupta pentru atragerea votului diasporei pare sa devina subiectul central al campaniei electorale. Ca si in cazul scrutinului prezidential din 2020, fortele pro-UE investesc sperante enorme in contributia electorala a diasporei. Oponentii lor de orientare pro-rusa nu isi ascund preocuparea legata de eventualul impact nedorit pentru ei al diasporei asupra compozitiei viitorului Parlament. Daca se repeta numarul de voturi din strainatate primit de Maia Sandu la prezidentiale (circa 92% din 262.000), atunci formatiunea acesteia – Partidul Actiune si Solidaritate (PAS) – are sanse mai mari sa se apropie de o majoritate parlamentara (51 din 101 de deputati).
Deschiderea sectiilor de votare in strainatate s-a convertit in unul din cele mai sensibile subiecte ale campaniei electorale. Sub influenta factorului politic, majoritatea membrilor (5 din 9) Comisiei Electorale Centrale (CEC) s-a opus majorarii sectiilor de votare peste hotare pana la 191 de sectii. Presiunea publica exercitata de actorii politici din tara, dar si din diaspora, a fortat CEC sa-si revizuiasca lista de 139 de sectii, convenita anterior, soldandu-se cu o majorare, oarecum nesemnificativa, a punctelor de votare – cu 7 unitati - pana la 146. Argumentul CEC despre austeritatea bugetului electoral nu este totalmente eronat, deoarece din motive economice au fost alocati doar 56% din cele 125 milioane lei necesari pentru buna organizare a scrutinului. Cu toate acestea, de la bun inceput, trebuiau gasite solutii tehnice si financiare pentru a asigura dreptul constitutional la vot pentru cetatenii moldoveni din strainatate. Niste solutii tehnice optime si fezabile in termeni financiari puteau include dublarea sau triplarea numarului buletinelor de vot (acum limitate la 5000 unitati per sectie de votare) pentru sectiile de votare la care votul din 2020 a fost mai intens sau prelungirea termenului de votare in strainatate – de la o zi la doua. Asemenea solutii ar fi demonstrat o atitudine favorabila a CEC fata de votantii din diaspora, care in niciun caz nu trebuie indepartati, ci apropiati prin implicarea in procesele politice din tara.
Incepand cu alegerile anticipate din 2010, interesul fata de votul din diaspora a crescut gradual, dar preponderent pentru moldovenii plecati la munca sau stabiliti cu traiul in Occident. Datorita oportunitatilor socio-economice obtinute in statele occidentale, moldovenilor emigrati si-au sporit manifestarea responsabilitatilor civice in raport cu tara de origine. Mai mult ca atat, integritatea noii generatii de partide si lideri politici pro-europeni a impulsionat considerabil interactiunile dintre diaspora si procesele politice de acasa. Expansiunea noilor tehnologii de comunicare a facilitat (re-) conectarea diasporei occidentalizate cu procesele politice moldovenesti. Acestea sunt cateva din principalele considerente care au dinamizat participarea diasporei la alegeri (Vezi Tabelul 1).
Activismul electoral al diasporei – Occident vs. Rusia
Potentialul electoral al diasporei atrage atentia a cel putin trei concurenti electorali – PAS, Platforma DA si Blocul Comunistilor si Socialistilor. Primele doua incearca sa acomodeze interesele diasporei din Occident. Scopul lor este de a mobiliza, cel putin, acelasi numar de voturi obtinut de Maia Sandu in cel de-al doilea tur la prezidentialele din 2020 – 243.605 de voturi. Este cert insa ca majoritatea absoluta a acestor voturi ar putea ajunge in cosul PAS, dat fiind faptul ca reprezinta extensiunea politica a Presedintelui Sandu, care este de asemenea considerat „presedintele diasporei”. In orice caz, Platforma DA are nevoie de diaspora pentru a sari peste pragul electoral de 6%.
Spre deosebire de fortele pro-UE, intentiile tandemului alcatuit din Socialisti si Comunisti sunt cu totul altele. Inainte de toate, acesta doreste minimizarea impactului electoral al votului acordat de diaspora din Occident. Acest obiectiv transpare din decizia membrilor CEC apropiati de acest bloc de a nu majora numarul sectiilor de votare, care ar fi beneficiat votul moldovenilor din statele occidentale. De asemenea, este utilizat un discurs ostil impotriva diasporei din Occident, care este comparata cu un „agent” al influentei externe impotriva intereselor suverane ale populatiei care locuieste in Moldova. Anterior, aceasta ideea a fost utilizata pe larg in turul doi al alegerilor prezidentiale din 2020.
Mai mult ca atat, blocul comunist-socialist vrea sa stimuleze comportamentul electoral al moldovenilor emigrati in Rusia. In 2020, liderul Socialistilor Igor Dodon a incercat sa foloseasca dialogul personalizat cu presedintele Vladimir Putin pentru a colecta voturi in schimbul promisiunii de a facilita procedurile de legalizare a sederii. Din peste 270,000 mii de moldoveni care se aflau legal in Rusia in anul 2020, la apelul lui Igor Dodon au reactionat circa 15 mii de persoane care si-au dat votul pentru el in turul doi al scrutinului prezidential. In perioada 2020-2021, pe durata crizei pandemice, autoritatile ruse au simplificat procedurile pentru emiterea si prelungirea patentelor, in vederea atenuarii deficitului de forta de munca straina. Restrictiile de circulatie si alte efecte negative ale pandemiei au cauzat injumatatirea populatiei de imigranti moldoveni in Rusia – pana la 132,900 mii de persoane in 2021. Acest context nefavorabil ar putea fi de folos pentru Igor Dodon, care va incerca sa joace repetat rolul de „intermediar” intre statul rus si migrantii moldoveni. Altfel, acesta nu ar fi planificat deplasari la Moscova si Sankt-Petersburg, pentru a organiza intalniri cu diaspora, pana la finele lunii iunie. Misiunea lui Dodon este insa extrem de complicata, deoarece migrantii moldoveni aflati in Rusia manifesta, de regula, atitudine pasiva fata de exercitiile electorale din Moldova. Acest tip de atitudine poate reiesi din absenta vreunei perceptii pozitive legata de functionarea unei democratii reprezentative in Rusia, unde libertatile civice degradeaza continuu (IPN, Februarie 2021).
Impactul diasporei asupra rezultatului electoral al PAS
Estimarea impactului votului diasporei din Occident asupra performantei PAS la alegerile anticipate se poate face in baza scrutinului prezidential din 2020. Are relevanta informatia despre votul obtinut de Maia Sandu in primul tur, cand cetatenii au ales-o pe ea dintr-o lista de opt candidati. Din totalul de 487.635 de voturi obtinut de Sandu in primul tur, diaspora a contribuit cu 104.605 de voturi. In turul doi, rezultatul obtinut de Sandu a fost diluat puternic de voturile directionate de ceilalti candidati (circa 1 milion de voturi), care au sprijinit-o impotriva lui Igor Dodon. Din acest considerent, pentru precizie maximala, se ia in calcul doar voturile din primul tur, acordate strict pentru Maia Sandu (487.635 de voturi), la care se poate adauga inca 157.498 de voturi noi din partea diasporei oferite in turul doi. In acest fel, in mod ipotetic, poate fi dedus ca PAS ar putea atrage in jur de 645.000 de voturi, insa cu conditia ca diaspora participa la fel de activ la anticipatele din 2021. De asemenea, ca si in cazul turului doi al scrutinului prezidential din 2020, rata de participare la anticipate trebuie sa fie de minim 1.6 milioane de votanti acasa si in strainatate (circa 16.000 voturi per mandat).
Daca PAS reuseste sa acumuleze in jur de 645.000 de voturi, atunci aceasta formatiune ar putea obtine cele mai multe voturi, dar aceasta poate fi insuficient pentru a depasi 50% din voturi. La asemenea concluzie se poate ajunge, daca este analizat rezultatul alegerilor parlamentare din 2014, cand votarea a avut loc in baza sistemului proportional, iar rata de participare a fost de 1.649.402 de votanti. Asadar, cu circa 645.000 de voturi in favoare sa, PAS-ul se poate apropia de rezultatul combinat al PSRM si PLDM in 2014 – circa 650.000 de voturi (Vezi Tabelul 2). In asemenea caz, circa 40% din voturi pentru PAS s-ar converti in circa 48 de mandate. }ntre 15-20 de mandate i-ar putea reveni PAS-ului in urma votului din diaspora. Aceasta necesita acelasi sprijin ca votul pentru Maia Sandu in turul doi al scrutinului prezidential (243.605 de voturi). Reducerea mandatelor pentru PAS venite pe linia diasporei depinde insa de succesul altor partide in raport cu diaspora, in special Platforma DA, Blocul lui Renato Usatii si partidele unioniste.
In loc de concluzii...
Votul din diaspora are conotatii geopolitice inevitabile. Moldovenii din Occident voteaza mai activ decat acei care locuiesc in Rusia. Mai mult ca atat, primii voteaza pentru partide politice care promoveaza integrarea europeana si foarte anevoios pentru cei cu demersuri pro-rusesti. In contextul ingustarii demografice a bazinului electoral, diaspora se converteste intr-un actor politic cu un rol considerabil in influentarea echilibrului de puteri in viitorul parlament, precum si a accentelor politice din interiorul acesteia.